„N-ați lăsat NICIUN EURO din fonduri europene administrației conduse de mine! Dar, dv. n-aveți de unde să știți asta, pt. că ați fost mereu paralel cu ceea ce înseamnă fondurile europene! Poate învățați acum: Timișoara a avut la dispoziție, ca pol de creștere, o sumă anume și a avut-o fără nicio competiție, fără vreun merit sau vreo vină a Primarului, a administrației, a avut că așa a fost stabilit, printr-o formulă. Înțelegeți? Din acea sumă, puteai, ca administrație publică locală, să obții efectiv finanțări, doar în măsura în care realizai LUCRĂRI PE TEREN! Știe toată lumea: în timp ce dv n-ați fost în stare să realizați mai nimic pe teren -pt că asta e cu adevărat greu, să faci ceva practic, pe teren, de aceea banii doar pt. asta se și dau!-, eu la asta AM EXCELAT: am implementat 35 de proiecte, 35 din 35 și astfel, am adus în  Timișoara -DA, EU AM ADUS, SUNT DOCUMENTE CARE DEMONSTREAZĂ ASTA!-, implicit am adus României, sume uriașe! Dacă erați dv. Primar, cu incapacitatea de a face pe care v-ați dovedit-o timp de 16 ani, niciun euro nu venea la Timișoara! Rămâneau acolo, rezervați pt Timișoara conform algoritmului, nu prin vreun merit al dv, până la finele programelor și apoi se pierdeau, ireversibil! Datorită unor oameni ca dv., buni doar să se laude cu studii și proiecte pe hârtie, rămase la îngălbenit pe rafturi -făcute, evident, de proiectanți!-, a pierdut România sume uriașe! Pricepeți, domnule Ciuhandu, cum e cu fondurile europene?!”.

Acesta este răspunsul, adresat pe facebook de primarul Timişoarei fostului primar, la o întrebare destul de simplă: Câte proiecte de modernizare / dezvoltare cu finanțare europeană a pornit administrația Robu de la 0, începând din 2012 și până în prezent, pe ce domenii, de ce valoare și în ce stadiu se află derularea acestora? Răspunsul ocoleşte întrebarea şi încearcă să creeze impresia că facerea lumii în Timişoara a început cu Nicolae Robu. Dar stau lucrurile chiar aşa? Dacă nu ar fi avut proiectele respective lăsate moştenire, ar fi fost Nicolae Robu în stare să facă ceva? Greu de spus.

„Greaua moştenire”

Deşi este primar de aproape şase ani, primarul Nicolae Robu nu poate să treacă la capitolul „realizări” decât finalizarea unor proiecte întocmite, finanţate, şi de multe ori demarate de administraţia Ciuhandu. Dincolo de istericale şi de discursuri, hârtiile sunt cele care vorbesc de la sine. Hai să vedem care este situaţia cu proiectele depuse de Primăria Municipiului Timişoara la ADR V Vest în ultimii ani, să vedem care este adevărul.

În cifre seci, la preluarea mandatului de către Nicolae Robu, situaţia arată cam aşa: pentru Timişoara au fost depuse 66 de proiecte pentru finanţări europene; 63 au fost admise, din care 51 ale Primăriei Timişoara. Din 51 de proiecte finanţate ale municipalităţii timişorene, 44 au fost depuse în vederea finanţării de administraţia Ciuhandu. Zece au fost şi finalizate în timpul administraţiei Ciuhandu, iar pentru 28 contractele de finanţare au fost semnate în aceeaşi

perioadă şi, în marea parte a cazurilor, lucrările au fost şi demarate tot de atunci. Administraţia Robu a depus, în şase ani, un număr de şapte proiecte care au fost finanţate, două dintre ele fiind pregătite tot din timpul administraţiei Ciuhandu.

Ca şi listă, vă prezentăm în continuare situaţia cu proiectele municipalităţii timişorene – nu de alta, dar dacă vă aşteptaţi să primiţi ceva de la primarul Timişoarei, aşteptaţi degeaba.

Proiecte finalizate de administraţia Ciuhandu

1. Reabilitarea strada Iancu Văcărescu – tronsonul cuprins între Bd. Regele Carol şi Bd. 16 Decembrie – proiect depus în august 2010, cu contractul de finanţare semnat în 7 mai 2011 şi finalizat în 5 iulie 2012;

2. Modernizarea Parcului Rozelor – depus în noiembrie 2010, semnat în 6 mai 2011, finalizat în aprilie 2012;

3. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului

Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş – depus în septembrie 2009, semnat în 7 septembrie 2010, finalizat în ianuarie 2012;

4. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului Clinicii de Chirurgie

Cranio-Maxilo-Facială din cadrul Spitalului Clinic Municipal Timişoara – depus în 11 august 2009, semnat în 18 octombrie 2010, finalizat în noiembrie

2011;

5. Barrabarripen – un model interregional de incluziune destinat femeilor rrome – depus în noiembrie 2009, semnat în 2011, finalizat în 2012;

6. „Trăim în bazinul Carpaţi” - dezvoltarea atractivităţii pentru vizitatorii Parcului Zoologic Szeged şi Grădinii Zoologice Timişoara – depus în 1 octombrie 2009, semnat în acelaşi an, finalizat în 30 septembrie 2010;

7. PIMMS Transfer – Transferul de acţiuni în cadrul mobilităţii durabile pentru regiunile europene – depus în 2008, semnat la 1 septembrie 2009, finalizat în acelaşi an;

8. Moştenirea culturală în viaţa de zi cu zi în zonele de frontieră – depus în 2010, semnat la 1 februarie 2011, finalizat în ianuarie 2012;

9. Dezvoltarea complementară a terapiilor radiante la Clinica de Oncoterapie USS şi Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă – depus în 2009, semnat la 1 februarie 2010, finalizat în aprilie 2011;

10. Regional Center of Vitro-Retinal Surgery and Ophthalmo-Oncology la Spitalul Clinic Municipal – depus în 2009, semnat în 10 decembrie 2010, finalizat la 10 aprilie 2012.

Proiecte demarate în administraţia Ciuhandu

11. Infrastructura regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&C – depus în 8

februarie 2011, semnat în acelaşi an;

12. Amenajare complex rutier zona Michelangelo – depus în 18 mai 2011, semnat în 29 decembrie 2011;

13. Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara – depus în 11 noiembrie 2010, semnat în 29 decembrie 2011;

14. Reabilitarea infrastructurii publice a malurilor Canalului Bega – depus în 17 noiembrie 2010, semnat în iunie 2012;

15. Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană – depus în 21 decembrie 2009, semnat în 22 noiembrie 2011;

16. Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare – depus în 22 noiembrie 2010, semnat în 24 februarie 2011;

17. Sistem de informare şi comunicare facil pentru cetăţeni – panouri informative – depus în noiembrie 2010, semnat în 25 iulie 2011;

18. Modernizarea străzii Cloşca şi extinderea la patru benzi – depus în decembrie 2010, semnat în 26 august 2011;

19. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii Serviciului pentru Protecţia Copilului şi Familiei – depus în octombrie 2011, semnat în 11 mai 2012;

20. Reabilitarea centrului de zi pentru copii du dizabilităţi „Podul Lung” - depus în 20 septembrie 2011, semnat în 29 mai 2012;

21. Sistem Agro-Logistic Regional Integrat – depus în 6 iulie 2010, semnat în 27 iunie 2011;

22. Biodiversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite – Biotowns – depus în ianuarie 2010, semnat în 27 aprilie 2011;

23. O abordare inclusă de la egal la egal a conurbaţiilor şi aglomerării urbane largi, pentru participare la Convenţia Primarilor – Conurbant – depus în iunie 2010, semnat în 9 mai 2011;

24. Screeningul bolilor metabolice la nou-născut şi diagnosticul molecular al bolilor cu transmitere ereditară; realizarea infrastructurii şi colaborării euro-regionale Screengen – depus în 2010, semnat în 1 mai 2011;

25. Speeding Every European Digital – depus în 16 decembrie 2011, semnat în 5 iunie 2012;

26. Reconstrucţia statutului femeii de la discriminare la dezvoltare profesională şi egalitatea de şanse – depus în 2010, semnat în 1 decembrie 2011;

27. Cooperare transfrontalieră în tratamentul infertilităţii feminine – depus în 2011, semnat în 1 februarie 2012;

28. Common strategy for the prevention and treatment of child hip pathology in the Hungary-Romania cross-border area – depus în 2011, semnat în 1 februarie 2012.

Probabil mare parte din aceste proiecte ar fi fost şi finalizate mai repede; acest lucru nu a fost posibil, însă, din cauza perioadelor extrem de lungi – uneori chiar şi de doi ani, deşi normalul ar fi fost de 30 de zile! - în care Ministerul Dezvoltării Regionale, condus pe atunci de Elena Udrea, catadicsea să semneze contractele de finanţare.

Proiecte întocmite şi depuse de administraţia Ciuhandu, cu contractele semnate ulterior 

Tot din cauza acestei situaţii, cu termenele extrem de lungi la care MDR-ul doamnei Udrea semna contractele de finanţare, alte 16 proiecte pregătite, întocmite şi depuse de adminitraţia Ciuhandu au fost finanţate doar ulterior. Dar meritul pentru acestea aparţine tot în exclusivitate fostei administraţii:

29. Centru regional de competenţe şi dezvoltare a furnizorilor în domeniul automotive – depus în 15 noiembrie 2011;

30. Modernizarea staţiilor de transport public intermodal la nivelul Polului de Creştere Timişoara – depus în 19 decembrie 2011;

31. Extindere reţea de troleibuz Dumbrăviţa – depus în 15 februarie 2012;

32. Trafic management şi supraveghere video – depus în 6 ianuarie 2012;

33. Reabilitare linie de tramvai şi modernizare trame stradale pe strada Ştefan cel Mare – tronsonul cuprins între strada Şt. O. Iosif şi intersecţia cu str. 1 Decembrie – depus în decembrie 2011;

34. Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii – depus în 21 decembrie 2011;

35. Centru de zi pentru îngrijirea copiilor – depus în 13 februarie 2012;

36. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Cantinei de Ajutor Social pentru dezvoltarea unui Centru Social de urgenţă pentru persoanele fără adăpost – depus în 16 noiembrie 2011;

37. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Liceului Teoretic Nikolaus Lenau – depus 26 noiembrie 2009;

38. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Liceului Teoretic J.L. Calderon – depus în 26 noiembrie 2009;

39. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Colegiului Naţional C.D. Loga – depus în 26 noiembrie 2009;

40. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului de obstetrică şi ginecologie a Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara – depus în 31 august 2010;

41. Reabilitare strada Iancu Văcărescu – tronsonul cuprins între bd. Regele Carol şi splaiul Tudor Vladimirescu – depus în 23 decembrie 2011;

42. Reabilitare clădire pentru persoane aflate în dificultate – depus în 9 februarie 2012;

43. Structuri locale pentru sprijinirea afacerilor – Incubator de afaceri – depus în 7 septembrie 2010;

44. Dezvoltarea schimburilor educaţionale sociale şi culturale şi recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre tineri – depus în 2011.

Proiecte ale administraţiei Robu

Da, este adevărat, există şi proiecte depuse şi finanţate sub administraţia lui Nicolae Robu. În număr de şapte, mai precis. Este adevărat, însă, că două dintre acestea au fost pregătite tot în timpul administraţiei Ciuhandu, şi anume:

45. Extindere reţea de troleibuz Ghiroda;

46. Modernizarea Parcului Justiţiei.

În ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană care aparţin 100% administraţiei Robu, şi pentru care nimeni nu poate să îi nege meritele, acestea sunt cinci mari şi late, care vizează, de fapt, acelaşi subiect:

47. Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara pentru familii cu un venit mediu de sub 500 de euro/lună (Calea Aradului nr 12, bl. A3, Calea Aradului nr. 15, bl. 3A, Calea Aradului nr. 27, bl. 4C2, bd. I.C. Brătianu nr. 5, bd. Liviu Rebreanu nr. 150, Calea Torontalului nr. 15, sc A+B+C);

48. Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara pentru familii cu un venit mediu de sub 350 de euro/lună (Calea Şagului nr. 83, bl. 9, sc. A+B+C, Calea Şagului nr. 1-3-5, bd. 16 Decembrie 1989 nr. 79, sc. A+B+C, Calea Șagului nr. 24, Calea Șagului nr. 38, bl. 15B, Calea Șagului nr. 52).

49. Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara pentru familii cu un venit mediu de sub 350 de euro/lună (Calea Torontalului nr. 25A, sc. A+B+C, str. Brânduşei nr. 14, sc. A+B, Calea

Martirilor nr. 23, Calea Aradului nr. 97, sc. A+B, bd. Liviu Rebreanu nr. 141, Calea Sever Bocu bl. B57);

50. Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara pentru familii cu un venit mediu de sub 350 de euro/lună (str. Ana Ipătescu nr. 29, bl. T22, Calea Şagului nr. 72-78, str. Simion Bărnuţiu nr. 63A, bd. Take Ionescu nr. 63, bd. Take Ionescu nr. 45, bd. Take ionescu nr. 37, Calea Şagului nr. 35-37, Calea Şagului nr. 53-55);

51. Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara pentru familii cu un venit mediu de sub 350 de euro/lună - Cod SMIS 48141.

Cam atât. Asta ca să nu amintim ce discuţii şi scandaluri au fost vizavi de aceste proiecte cu anvelopările, să nu spunem nici că, din 2012 începând, promisiunea era să fie reabilitate termic 200 de blocuri anual. Şi să nu mai spunem nici de proiectele finalizate cu ce probleme au fost – hai să ne gândim numai la cel cu malurile Canalului Bega, unde încă nu se ştie dacă Timişoara nu va trebui să restituie finanţarea europeană primită.

Hai să vorbim puţin şi de bani

Valoarea totală a proiectelor Timişoarei este de 1,678 miliarde lei. Scădem ce a fost implementat până în iulie 2012 (când a început efectiv administraţia Robu), scădem proiectele implementate de alte instituţii, scădem contribuţia proprie şi rămânem cu o finanţare europeană nerambursabilă atrasă de administraţia Ciuhandu şi lăsată „grea moştenire” administraţiei Robu de aproximativ 170 de milioane de euro - o moştenire pe care oricine şi-ar fi dorit-o.

Care este implicaţia lipsei proiectelor administraţiei Robu? Cel mai bine acest lucru poate fi văzut pe bugetul oraşului Timişoara. Să vorbim de veniturile la buget în ultimii cinci ani: în 2014 acestea au fost de 1,112 miliarde lei, în 2015 – 1,044 miliarde, în 2016 – 961 milioane, în 2017 – 976 milioane, iar în 2018 estimarea este de numai 882 milioane de lei. Altfel spus o scădere continuă a veniturilor bugetare (creşterea din 2017 faţă de 2016 este nesemnificativă), în ciuda creşterii semnificative a veniturilor fiscale. De unde vine această scădere, atunci? Păi lucrurile stau destul de simplu: pe măsură ce proiectele lăsate de administraţia Ciuhandu se finalizau, veneau din ce în ce mai puţini bani din fondurile europene nerambursabile. Ca să înţelegeţi mai bine unde suntem, luăm din nou doar ultimii cinci ani în calcul: 2014 – 213 milioane lei; 2015 – 281 milioane lei; 2016 – 175 milioane lei; 2017 – 140 milioane lei; 2018 – 19 milioane lei.

Ne lăudăm şi noi cu ceva?

Trebuie să-i dăm cezarului ce-i al cezarului şi să spunem şi faptul că, dacă Nicolae Robu merită să fie lăudat pentru ceva, atunci acest ceva este faptul că măcar nu a renunţat la proiecte doar pentru că acestea nu au fost gândite de el. Dar hai să facem un extrem de simplu exerciţiu de imaginaţie: cu ce s-ar fi lăudat Nicolae Robu în cei aproape şase ani de mandat în cazul în care nu ar fi avut aceste proiecte? Ce realizări ar fi avut domnia sa? „Din păcate pentru Timișoara, «mentalitatea pervertită» o are Nicolae Robu, care visează la metrou, palmieri, fântâni muzicale, AC/DC și Metallica, în loc să se gândească cum să finalizeze Planul Urbanistic General, cum să atragă fonduri externe, cum să scrie proiecte, cum să rezolve probleme concrete, cum să pregătească Timișoara pentru 2021, ca să nu ne facă de rușine. Preocuparea principală a lui Nicolae Robu se reduce exclusiv la propria imagine, promovându-se pe facebook în mod narcisist, megalomanic și făcând de multe ori prin aceasta subiectul unor știri mondene, ce dăunează de fapt imaginii orașului pe care îl reprezintă și lipsesc de substanță administrația locală” spunea fostul primar Gheorghe Ciuhandu într-o replică la acuzele lui Nicolae Robu privind „greaua moştenire”.

Sau să mergem mai departe: aşa-zisul „proiect” cu metroul din Timişoara (care nu există): dacă va fi realizat vreodată, chiar şi cu alt primar, credeţi că Nicolae Robu nu o să-şi asume paternitatea lui?

Am putea să mergem şi mai departe cu realizările administraţiei Nicolae Robu; să trecem peste finanţările europene atrase şi să ne uităm şi la ceea ce se implementează strict din buget local. O să aveţi o surpriză: actuala administraţie nu face nimic altceva decât să implementeze programul din conceptul integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara, concept gândit de administraţia Ciuhandu împreună cu GTZ în 2006 şi aprobat prin hotărâre de consiliu local în ianuarie 2007.

Cum merg lucrurile dacă nu ai proiecte ca lumea

În lipsa proiectelor realizate în primul mandat, Nicolae Robu nu prea va avea cu ce să se laude la finalul celui de-al doilea. Cât despre un posibil al treilea mandat, lucrurile sunt clare: neavând nici un proiect, primarul nu va avea nici ce să finalizeze.

Cum merg lucrurile fără finanţări sau în cazul ideilor implementate strict din obsesiile personale ale primarului? Exemplele sunt nenumărate, dar să ne oprim asupra unuia singur: sala polivalentă de la baza 2 a Politehnicii. O lucrare începută în urmă cu vreo zece ani, de rectorul Universităţii Politehnica, Nicolae Robu. În urmă cu vreo cinci ani, nereuşind să o finalizeze, proaspăt primarul Nicolae Robu a asociat şi Consiliul Local pentru realizarea respectivei săli. N-ai cum să nu râzi când te uiţi cum a fost semnat protocolul de colaborare dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Universitatea Politehnica: de o parte, de primarul Nicolae Robu; de cealaltă parte, de preşedintele Senatului UPT Nicolae Robu – dar care, fiind autosuspendat din funcţie, a semnat prin reprezentantul împuternicit de Senatul UPT să-l înlocuiască pe Nicolae Robu, şi anume... da, aţi ghicit, Nicolae Robu. Nimic ilegal, nimic bătător la ochi. Şi vorbim numai de vreo zece milioane de lei din bugetul local, în condiţiile în care sala este departe de a fi gata şi ne-am şi făcut de râs cu organizarea unui campionat european de baschet.

În aceste condiţii, vorbim de fântână cântătoare de patru milioane de euro, de stadion cu 15.000 de locuri, de sală polivalentă cu 16.000 de locuri, de două subpasaje noi toate realizate strict din bugetul local? Hai să fim serioşi; poate un pahar cu apă rece nu strică din când în când.

Flavius BONCEA