Titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 al Timișoarei naște multe pasiuni. Sunt deja câteva luni de când, din diverse medii - începând de la conducerea Primăriei Timișoara - se fac auzite voci total nemulțumite de cum este gestionat proiectul de către Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană.
Mai de curând, zeci de ONG-uri din Timișoara au primit mesaje prin care li s-a cerut să se înscrie în asociație, pentru ca prin numărul de membri să se reușească schimbarea board-ului acesteia. Și totul a culminat în această săptămână, când mai
multe personalităţi din lumea culturală, academic şi din societatea civilă timișoreană, reunite sub numele „Grupul de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Europeană”, au redactat un memoriu, trimis primarului Timișoarei, președintelui Consiliului Județean Timiș, ministrului Culturii si Identității Naționale și comisarului European responsabil pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, având titlul „Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, în pericol”. Personalitățile semnatare arată că, la un an și jumătate după ce Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, Asociația care gestionează dosarul a evoluat într-o direcție care îngrijorează și atrag atenţia că „acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021”.

Ce se spune în memoriu
Semnatarii memoriului-protest spun că, în locul unei deschideri a proiectului spre comunitate și a lărgirii implicării acesteia, s-a remarcat un proces contrar, soldat cu îndepărtarea principalilor actori care au contribuit la elaborarea dosarului de candidatură: „Au plecat majoritatea colaboratorilor-cheie care au redactat cele două dosare câștigătoare, au demisionat cinci membri ai Consiliului Director, fără a fi înlocuiți. Inclusiv președintele de onoare al asociației, domnul Ioan Holender și-a anunțat public demisia”.
Se spune că dosarul de candidatură specifică faptul că deși „procedura de selecție a directorului artistic presupune un apel internațional deschis, condus de o agenție externă de resurse umane, cu experiență internațională” și că directorul artistic „va fi ales în urma unui apel deschis internațional, înainte de mai 2017”, directorul executiv al Asociaţiei TM2021, Simona Neumann, l-a desemnat ca director artistic pe Chris Torch, printr-un act unilateral de voință. Echipa condusă de directorul artistic Chris Torch este acuzată de achiziționarea unor producții gata realizate, în locul susținerii producțiilor și inițiativelor locale existente.
Se face trimitere și la un presupus conflict de interese cauzat de faptul că soțul directoarei ATCCE 2021, Victor Neumann, face parte din board-ul Asociației, dar și prin faptul că aprobarea mai multor proiecte pentru perioada 2017-2018, propuse de organizații și instituții care au legătură directă cu o parte dintre membrii consiliului director, reprezintă o flagrantă încălcare a legilor naționale și europene. Semnatarii memoriului spun că în anul 2017 a fost cheltuit un milion de euro, pentru care nu a fost prezentat niciun raport legat de eficiența cheltuirii acestor bani și de impactul produs la nivel local: „În plus, în mediul cultural din oraș s-a format percepția că asociația a devenit o platformă deschisă pentru evenimente, organizații și companii din afara orașului și din străinătate, aflate în căutare de finanțări facile”.
O nemulţumire majoră se referă la refuzul Asociaţiei de a primi noi membri, întrucât, se spune în memoriu, de la ultimele excluderi din asociație nu s-au făcut cooptări de noi membri, iar cererile depuse nu au constituit obiectul validării, înscrierile în asociație și accesul la actul decisional fiind blocate până după alegerea noului consiliu director, care urmează a avea loc luna aceasta.
Semnatarii memoriului solicită trei măsuri urgente:
1. Organizarea unei adunări generale extraordinare a Asociației prin care să fie validați membrii noi, astfel încât toți cei interesați să poată participa la alegerea noului consiliu director și la recredibilizarea asociației;
2. Înființarea unui bord consultativ, compus din personalități culturale care, împreună cu noul Consiliu Director, să gireze un apel transparent pentru funcţiile de director artistic, director de marketing, director de comunicare, producător general și experți desemnați;
3. Noua echipă executivă să prezinte un plan de acțiune revizuit pentru evenimentele care urmează să fie organizate în cursul anului curent și structura bugetului până la finele anului 2019, cu alocările financiare, după care, să se organizeze primul apel public de proiecte destinat sectorului cultural independent, pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 iunie 2019.
Semnatarii mai cer Primăriei Timișoara și Consiliului Județean Timiș să analizeze urgent dacă își mențin încrederea în conducerea asociației și dacă își asumă, în deplină cunoștință de cauză, riscurile ce decurg de aici.

Ce nu se spune în memoriu
Lucrurile sunt clare și, privite din afară, solicitările sună chiar frumos. Pe de altă parte, însă, există și o altă discuție: dacă ne uităm asupra listei semnatarilor memoriului, vom vedea numeroase nume care, începând din 2010, momentul în care s-a anunțat intenția Timișoarei de a candida pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, și până la momentul câștigării titlului, nu numai că nu au făcut absolut nimic pentru susținerea acestui demers, ci dimpotrivă: au folosit nenumărate ocazii
publice pentru a a-și exprima convingerea că Timișoara nu are nici o șansă la câștigarea titlului. Ne-au explicat, de nenumărate ori, cum Timișoara va fi înfrântă de Cluj, unde lucrurile - nu-i așa? - se întâmplă mult mai serios. Mai departe, ar fi interesant de văzut câți dintre semnatarii memoriului au prezentat măcar o idee de proiect care să fie pusă în practică de ATCCE 2021.
Unul dintre reproșurile justificate la adresa Asociației este lipsa de proiecte pe care să fie atrase finanțări de la autoritățile publice locale - este adevărat, proiectele de până acum sunt puține și cu un impact minor; pe de altă parte, comunitatea culturală timișoreană nu ar trebui să aștepte ca Asociația să facă tot, ci ar trebui să se implice și să prezinte, la rândul ei, proiecte care să fie puse în practică prin intermediul ATCCE 2021.
Unde sunt aceste proiecte? Destul de simplu: ele nu există. Acest lucru nu este o scuză pentru vizibilitatea mică a acțiunilor Asociației; semnele de întrebare vizavi de capacitatea actualei conduceri de a gestiona programul sunt perfect justificate. Însă modul în care se acționează împotriva Simonei Neumann nu este corect din punct de vedere principial: în primul rând, să nu uităm faptul că pe munca acesteia a câștigat Timișoara titlul. La acea vreme, dacă nu ne înșeală memoria, se propusese chiar ca toată echipa Simonei Neumann să primească titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei - un lucru care, de altfel, ar fi fost exagerat.
Mai mult decât atât, adresarea memoriului și în atenția comisarului european responsabil pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport poate ridica serioase probleme și poate pune sub semnul întrebării însăși capacitatea Timișoarei de a gestiona acest proiect.

Ce deranjează, de fapt
Este destul de simplu: există percepția publică asupra faptului că prin intermediul ATCCE 2021 vor trece, în anii care urmează, zeci de milioane de euro. Și, evident, toată lumea își dorește o feliuță, cât de mică, din acești bani. Iar cel mai simplu este să ajungi la bani prin preluarea conducerii asociației, decât prin proiecte.
În ceea ce îl privește pe primarul Timișoarei, Nicolae Robu, acesta este, probabil, mai puțin deranjat de activitatea efectivă a Asociației, cât de faptul că nu este el vioara întâia în aceasta. Lucru pentru care, de altfel, ar trebui să se bucure inclusiv semnatarii memoriului.

Ce e de făcut
Până una-alta, există un calendar al etapelor pe care Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană trebuie să îl parcurgă, și care face și obiectul monitorizării din partea Comisiei Europene. Susținerea că un membru al comisiei de monitorizare conduce și board-ul Culture Action Europe, din care fac parte și Chris Torch și Simona Neumann, drept pentru care procesul de monitorizare nu este unul imparțial, este una complet gratuită.
Pe de altă parte, nu ar strica poate o deschidere mai mare a ATCCE 2021 către mediul cultural local, cum poate nu ar strica să vedem nici niște apeluri pentru proiecte cultural care să își găsească finanțarea prin intermediul Asociației. Aceasta cu atât mai mult cu cât printre semnatarii memoriului- protest se numără și personalități a căror bună credință și dorință de implicare nu poate fi pusă sub nici o formă la îndoială.
Și, ca un corolar, peste toate acestea ar trebui să se suprapună și niște proiecte ale autorităților locale și județene care vizează infrastructura și imaginea orașului. Nu de alta, dar un titlu de Capitală Culturală Europeană înseamnă mult mai mult decât doar organizarea de spectacole și editarea de publicații. Iar problemele pe care Timișoara trebuie să le rezolve până în 2021 le găsim în primul rând la acest capitol.
Delia GRIGORE

Semnatarii memoriului: Activ Civic, prin președinte Laurentiu Ștefănescu, ACUMA, prin președinte Daniel Paleu, Ana Adam, artist vizual, Florin Arhire, artist vizual, Brîndușa Armanca, jurnalistă, profesor universitar, director al ICR Budapesta (2006-2012), Asociația Culturală Baraka Artist, Asociația Culturală Contrasens, Asociația Culturală Sinaptica, Asociația Culturală Socart, Emil Banciu, directorul editurii eMedia, iniţiatorul proiectului Biblioteca Virtuală Banat, Rodica Domnica Berinde, Alina Bernecker, manager de proiect, Simona Biriescu, profesor universitar, manager cultural, Adriana Blaj, fost consilier Primăria Timișoara, Costin Brăteanu, artist vizual, Nicoleta Ciocov, vicepreşedinte Pelicula Culturală, Stelian Cîrț, manager cultural, Dan Ciubotaru, doctor în istorie, Muzeul Banatului Timișoara, Alexandru George Condrache, doctor în literatură comparată, Doru Creț, manager cultural, Vasile Docea, istoric, profesor universitar, director al Bibliotecii Centrale Universitare din Timișoara, Federația Inițiativa Timișoara, prin Laurențiu Ștefănescu, președinte, Fundația Rubin, Marius Giura, manager
cultural, președintele Fundației Culturală Jazz-Banat, Monica Herczeg, manager cultural, Florin Iepan, regizor de film, director executiv DocuMentor, Ștefan Iordănescu, regizor, Sorina Jecza, manager cultural, președintele Fundației Triade, Mircea Leschian, manager cultural, Cosmin Manolescu, artist și manager cultural, Gabriel Mălăncioiu, compozitor, cadru universitar, Cristina Mălăncioiu, violonistă, cadru universitar, Călin Meda, producător de film, Camil Mihăescu, artist vizual, Camelia Mingasson, președintele Asociației Culturale Kratima, Lucian Mircu, președinte Marele Ecran, Anca Muntean, profesor universitar dr. emerit în psihologie, OSUT, prin președinte Ovidiu Boldor, Silviu Orăvitzan, artist plastic, Nicoleta Papp, critic de artă, Victor Andrei Părău, pianist, Călin Petcana, doctor în arte vizuale, profesor la Facultatea de Arte și Design a Universităţii din Timișoara, Gabriela Petcana, manager agenția UltraVoyage (turism cultural), Ileana Pintilie, critic de artă, profesor la Facultatea de Arte și Design a UV Timișoara, Svetlana Pomorișaț, designer, Ioan Augustin Pop, artist vizual, Ștefan Popa-Popa’S, Camelia Popescu, manager cultural, Sabin Popescu, regizor, Vasile Popovici, scriitor, Constantin Prut, profesor universitar, critic de artă, Ciprian Radovan, artist vizual, Daniela Rațiu, scriitor, jurnalist, Dana Sarmeș, critic de artă, curator independent, Teodor Scurtu, Valeriu Sepi, artist vizual, Societatea Timișoara, Ilie Stepan, compozitor, liderul formației Pro Musica, Ramona Szucsik, jurnalist, Alexandru Szentmiklosi, doctor în istorie, șeful Secției de Arheologie și Istorie Veche a Muzeului Banatului Timişoara, Romeo Szorad, arhitect, membru fondator OAR, Robert Șerban, scriitor și jurnalist, Ștefan Iosif Tasi Tajo, artist vizual, Marius Tănasă, artist vizual, Petre Tănăsoaică, jurnalist, Mihaela Tilinca, manager cultural, Alexandra Titu, profesor universitar, critic de artă, Marcel Tolcea, scriitor, Trei Compas, prin președinte Marius Pascariu, Andrei Ujică, regizor, profesor de film la Universitatea de Artă și Design Karlsruhe, director fondator al Centrului de Artă și Tehnologie Media Karlsruhe, Elisabeta Varga-Piatek, președinte Pelicula Culturală, Rafael Vasilcin, director de imagine, Rodica Vârtaciu, cercetător I, profesor universitar, doctor în istoria artei, Daniel Vighi, președinte Ariergarda, Smaranda Vultur, doctor în filologie, scriitoare, şi West Yacht Club, prin președinte Doru Creț.