În organizarea Forumului Democrat al Germanilor din Banat, la Casa Adam Müller Guttenbrunn s-au desfășurat un simpozion și două expoziții prin care s-au sărbătorit o sută de ani de la întemeierea statului național. Tema simpozionului a fost „Rolul minorităților naționale din Banat în constituirea statului național român”. De asemenea, au fost deschise două expoziții - „Fascinația Deltei Dunării”, de fotografie, a dr. Klaus Fabritius, și „Anotimpuri timișorene”, acuarelă, semnată Christine Renard.
Au participat reprezentanți ai administrației locale și județene, înalte fețe bisericești, politicieni, reprezentanți ai unor asociații ale minorităților, reprezentanți ai FDGR din mai multe colțuri ale țării. Au fost de față Christiane Crosmatu, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, Cosmina Oara, consilier la Prefectura Timiș, Roxana Kasai, directorul cancelariei Prefecturii Timiș, Adrian Negoiță, consilier al președintelui CJ Timiș, episcopul greco-catolic Alexandru Mesian, Excelența Sa dr. h. c. Martin Roos, episcop emerit, Johann Dirschl, vicar general al Episcopiei Romano-Catolice, Klaus Fabritius, din partea FDGR, Jozef Holczli, președintele șvabilor sătmăreni, Antonia Gheorghiu, președintele FDGR Bucovina, Ignaz Bernhard Fischer, președintele Asociației Deportaților în fosta Uniune Sovietică, Helmuth Weinschrott, președintele Casei Adam Muller Guttenbrunn, deputatul Ovidiu Ganț, prof. univ. dr. Rudolf Gräf, prorector al Universității Babeș Bolyai, prof. univ. dr. Victor Neumann.
Prof. univ. dr. Johann Fernbach, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, a fost amfitrionul întâlnirii și cel care le-a urat bun venit invitaților.
De asemenea, a fost citit mesajul lui Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Centenar cu ocazia simpozionului. „Vă felicit pentru această inițiativă și mă bucur că Forumul Democrat al Germanilor din Banat organizează în pragul Centenarului Marii Uniri o conferință ce-și propune să evidențieze rolul jucat de minoritățile din Banat la crearea și consolidarea României moderne. Doresc să rememorez cu prețuire rolul pe care șvabii bănățeni l-au jucat în procesul Marii Uniri, când la 10 august 1919 Adunarea Șvabilor a adoptat o rezoluție de aderare la hotărârile de la Alba Iulia. Centenarul Marii Uniri se sărbătorește în Banat ca și în restul țării și din perspectiva participării României la marele proiect al păcii care este Uniunea Europeană. El reprezintă o încununare a destinului istoric al majorității românești și al minorităților naționale din România, precum și o garanție pentru consolidarea democrației și a statului de drept. Banatul a fost și este un spațiu al dialogului, al bunei conviețuiri și al respectului reciproc. Dincolo de dezbateri politice inerente fiecărei perioade istorice, locuitorii acestui spațiu s-au remarcat prin coeziune și prin dorința de a fi parte a unei comunități vii în care valorile libertății, democrației, păcii și deschiderii față de celălalt să fie o realitate trăită. Faptul că Banatul este astăzi una din regiunile prospere din România și un pol al echilibrului se datorează nu în ultimul rând relațiilor armonioase dintre etnii. Această relație este zestrea și mesajul generațiilor care s-au sacrificat pentru un ideal în care unitatea și conviețuirea erau considerate valorile fundamentale ale comunităților. Astăzi lucrurile stau la fel. Organizația dumneavoastră este un model, iar evenimentul de astăzi un bun exemplu”.
Ralf Krautkrämer, consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, s-a adresat și el celor prezenți: „Mă bucur să celebrăm împreună importanta zi de sărbătoare discutând despre întemeierea statului modern român. Pentru a recunoaște libertatea și frumusețea existenței, pentru a înțelege cine, ce și cum suntem astăzi trebuie să privim în trecut pentru a putea percepe prezentul în plenitudinea lui, trebuie să ne cunoaștem și să ne înțelegem istoria. În acest an, România sărbătorește, la 1 decembrie, 100 de ani de la înființarea statului național modern. Acest jubileu ne oferă atât ocazia de a sărbători prin numeroase evenimente de factură academică sau culturală, cum ar fi de exemplu simpozionul de astăzi, dar ne aduce aminte și de anul 1918. Și bineînțeles, de faptul că trăim acum și aici în pace și libertate. Constituirea noului stat român a fost favorizată în mod hotărâtor de acordul naționalităților conlocuitoare din România, care și-au dorit unirea și au sprijinit-o politic. Românii și germanii s-au angajat împreună pentru constituirea statului național modern. Acest sprijin rezultă mai cu seamă din buna și lunga conviețuire dintre populația română indigenă și minoritatea germană, precum și datorită respectului apăsării și prețuirii propriilor tradiții și porturi. Șvabii bănățeni și-au adus în mod hotărâtor aportul în lupta pentru constituirea unității României și și-au pus amprenta concomitent în scrierea istoriei României și a Banatului. Prin unirea Banatului și Transilvaniei cu România, proclamată la Alba Iulia la Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918, s-a îndeplinit, la trei zile de la unirea Bucovinei cu România, parafată la Cernăuți, în 28 noiembrie 1918, un vis. Haideți să ne gândim cu gratitudine la toți cei care au făcut posibilă această aniversare de 100 de ani de la întemeierea statului național român, astăzi, aici cu toții împreună în sala festivă a Casei Adam Müller Guttenbrunn și să evidențiem rolul pe care l-au avut minoritățile din Banat la întemeierea României mari, precum și bunele relații româno-germane. Sunt relații a căror dezvoltare o putem urmări în contemporaneitate și își pun amprenta pe dezvoltarea multilaterală și multiculturală a Banatului, unde de peste 300 de ani limba și cultura germană au un rol important. O dovadă a acestei strânse colaborări este și evenimentul organizat de către Forumul Democrat al Germanilor din Banat, la care participăm chiar acum și pe care îl creăm împreună. Să percepem acest fapt pentru a promova și pe mai departe buna conviețuire dintre populația română și aparținătorii minorității germane din Banat și din întreaga țară și să consolidăm relațiile politice, economice, sociale și culturale dintre România și Germania într-o Europă comună”.
Roxana Kasai, director de cancelarie al prefectului județului Timiș, a transmis salutul doamnei Eva-Georgeta Andreaș, prefectul județului, la fel cum Adrian Negoiță, pe cel al președintelui CJ Timiș, Călin Dobra. Adrian Negoiță a menționat că anul viitor, când se vor împlini o sută de ani de la instaurarea administrației românești în Timișoara, vor fi organizate evenimente similare cu simpozionul organizat de FDGR.
Ovidiu Ganț, reprezentantul minorității germane în Parlamentul României, s-a declarat onorat și bucuros să participe la sărbătorirea comună a unui „moment astral” din istoria României.
El a transmis participanților și salutul lui Paul-Jurgen Porr, președintele FDGR, și a adus în memorie eforturile șvabilor bănățeni făcute pentru ca această regiune să se unească cu Regatul României. „Cred că această mare bucurie pe care o avem astăzi trebuie privită în context. Un context istoric și social de care nu ne putem desprinde și de care nu putem face abstracție. Trebuie neapărat să ne aducem aminte de faptul că tot de aici, de la Timișoara, s-a pus capăt marasmului comunist, prin revoluția din decembrie 1989 și că acest eveniment a deschis posibilitatea ca națiunea română, cetățenii români, indiferent de apartenența lor etnică, să devină cetățeni europeni și de jure, prin faptul că România a devenit stat membru al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007. Și minoritatea germană a făcut tot ce i-a fost în putință ca acest obiectiv al tuturor cetățenilor acestei țări să se realizeze. Personal, după puterile mele, am procedat la fel. În naivitatea mea, am fost convins că ne-am înscris pe un drum eminamente ascendent și că de atunci încolo lucrurile vor fi din ce în ce mai bune, situația va fi din ce în ce mai bună și că, pornind de la politica excepțională, în opinia mea, pe care România a dus-o în domeniul minorităților naționale după Revoluție, vom avea cu toții un viitor comun strălucit în această țară. Nu mi-am imaginat în nici un moment că va veni clipa pe care o trăim astăzi, acest moment groaznic în istoria țării noastre, pe care președintele țării l-a catalogat drept un accident al democrației, dar pe care eu îl numesc o catastrofă. Avem, în acest moment, o situație de neimaginat. Cine ar fi crezut, la 1 decembrie 1918, că va fi posibil vreodată, în această țară, ca la cârma Guvernului să fie un cetățean care stâlcește limba română de fiecare dată când ni se adresează, că încurcă capitalele Europei și pune Pakistanul în Uniunea Europeană? Că la conducerea Camerei Deputaților va fi o persoană condamnată, care își permite, în mod absolut aberant să păstorească un partid de guvernământ care face ceea ce face în această țară? Că vom avea miniștri agramați, care nu sunt în stare să formuleze o propoziție coerentă? Mai mult decât atât, pentru că sunt matematician, îmi place un exemplu al unuia dintre ei, care are o diplomă în matematică și care afirmă cu toată seriozitatea că, în baza de numerație 5, 16 poate fi mai mic decât 10. Eu cred că în astfel de situații marile personalități de la 1918, episcopul Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voevod, toți ceilalți, se învârt în mormânt, când văd ce se întâmplă astăzi în țara la care au visat și pentru care românii ardeleni au luptat secole de-a rândul. Este absolut inadmisibil! Mai mult decât atât, trăim vremuri în care se ocultează istoria. Se încearcă, prin mistificare și minciună, să se ignore și să se minimalizeze rolul bisericii române unite cu Roma, greco-catolice, în Marea Unire. Se încearcă negarea rolului minorităților naționale la realizarea Marii Uniri. Cine vorbește astăzi de atitudinea sașilor la 8 ianuarie 1919, la o lună de la Proclamația de la Alba Iulia, când negocierile pentru Tratatul de la Versailles erau departe de a fi încheiate, de faptul că sașii au cerut să facă parte din Regatul României? Atunci erau buni, astăzi se spune despre ei că sunt urmașii unei organizații naziste... Este inadmisibil! Închei această descriere a situației deplorabile în care se află țara noastră astăzi, pentru că așa este creștinește și normal, invocând ajutorul divin. Sper ca Dumnezeu să ne lumineze mințile și sufletele, astfel încât, pornind de la acest frumos eveniment, astfel de lucruri să se termine și, într-adevăr, să ne înscriem cu toții pe o traiectorie ascendentă pentru țara noastră, la care să contribuim cu toții, deopotrivă. Am convingerea că domnii profesori Rudolf Gräf și Victor Neumann vor iniția această deschidere a minților și sufletelor, nu doar pentru că sunt reputați istorici bănățeni și români, ci sunt intelectuali de primă mână ai acestei țări și au și autoritatea morală să o facă”.
Rudolf Gräf, profesor universitar, prorector al Universității Babeș Bolyai, a ținut o prelegere despre atitudinea germanilor din Banat față de momentul Marii Uniri, în anul 1918, când se împlineau 200 de ani de când au început să fie colonizați pe aceste meleaguri. El a abordat și momentul Republicii Bănățene, acea încercare de creare a unei structuri administrative pentru a nu permite transformarea Banatului într-un câmp de război. „Șvabii bănățeni au susținut această unire, prin prezența lor la Conferința de Pace, la Consiliul Dirigent. Ei au avut o atitudine rațională, elaborată, analizând șansele și posibilitățile pe care urma să le aibă în nou stat și au luat decizia cea mai bună pentru ei. Decizia unirii cu România a însemnat salvarea lor ca minoritate națională: și-au păstrat limba, și-au organizat școlile. În ciuda temerilor că vor avea de suferit din punct de vedere economic, ei au cunoscut o perioadă de prosperitate în perioada interbelică, iar satele lor sunt o dovadă în acest sens. Cred că atitudinea de atunci a minorităților trebuie reliefată în acest an centenar, pentru simplul motiv că minoritățile sunt parte a acestei țări”, a concluzionat profesorul Gräf.
O prelegere a mai susținut, în cadrul simpozionului, și prof. univ. dr. Victor Neumann, istoric și director al Muzeului de Artă Timișoara.
Anna-Maria Cristina Popan (vioară), elevă a Liceului de Muzică „Ion Vidu”, și Melitta Neag (pian) au interpretat pentru cei prezenți „Balada” lui Ciprian Porumbescu.
Petru Vasile TOMOIAGĂ
