La mai bine de patruzeci de ani de la încercarea de a scrie o istorie a Banatului, în deceniul doi al secolului XXI, volumul despre istoria Banatului a fost lansat şi la Timişoara. Cartea se numeşte „Istoria Banatului. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere”, are în prim-plan perioada modernă a Banatului (1716/1718-1919), fiind rodul unei munci de cercetare ce s-a înfăptuit în cadrul Institutului de Studii Bănăţene din Timişoara al Academiei Române, iar pentru a fi scoasă spre publicare a fost finanţată de Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Local Timişoara.

Referenţii tehnici ai acestei lucrări sunt profesor universitar doctor Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi academician Răzvan Theodorescu, membru titular al Academiei Române, Preşedintele Secţiei de Artă şi Istoria Artei. 

Conceptul cărţii aparţine prof. univ dr. Victor Neumann, în paginile acestui volum regăsindu-se studii despre o istorie transfrontalieră şi nu o istorie naţională în definiţia cuvântului naţional din istoriografia românească de dinainte de anul 1989. Volumul se doreşte a fi unul cu o informaţie care să prezinte armonios întregul Banat istoric cu toate naţionalităţile ce au convieţuit aici, fără a fi părtinitor în prezentare, accentul căzând mai mult pe identitatea distinctă a regiunii.

Iniţiatorul demersului de scriere a unei istorii a Bantului este academicianul Ioan Păun Otiman, istoria volumului avându-şi începutul în urmă cu opt ani. Academicianul Ioan Păun Otiman a considerat că e nevoie de scrierea unei istorii a Banatului, pentru că  „această provincie, această regiune, această zonă geografică, merită prin faptele oamenilor în decursul timpului, prin ceea ce ei au lăsat peren în spaţiul românesc şi nu numai, să fie cunoscut de generaţiile prezente şi viitoare.”

Ce conţine această carte în paginile sale? Paginile acestui volum evidenţiază elementele culturale şi de identitate regională, particularităţile Banatului, multitudinea religiilor de aici, a instituţiilor religioase ridicate în Banat, colaborarea între ele în spiritul ecumenismului  iudeo-creştin, relaţiile interconfesionale primând în acest volum. Volumul evidenţiază şi ce înseamnă întâlnirea dintre două imperii, în Banat întâlnindu-se Imperiile Otoman şi Habsburgic. Paginile volumului cuprind descrieri largi ale administraţiilor politice locale. Câteva capitole sunt dedicate învăţământului din Banat în perioada ocupaţiei Imperiului Roman de Naţiune Germană, a habsburgilor, în acele vremuri învăţământul realizându-se în mai toate limbile populaţiilor din Banat, fiind prezentată legislaţia educaţiei din epoca modernă a Banatului. Din acest volum aflăm că în acele vremuri în Banat exista învăţământ în limba română, capitolele dedicate educaţiei din acea peioadă spulberând mitul „asupririi românilor” prin privarea lor de educaţie în limba maternă. În paginile volumului mai pot fi citite şi alte subiecte interesante.

„Această sinteză de istoria Banatului este rezultatul unei acumulări, este aproape un rezultat direct al unor contacte, al unor schimburi de opinii, al unor momente, situaţii, simpozioane, colocvi de lucru împreună, de gândire împreună, de stat împreună zile şi chiar săptămâni, gândind împreună la marile probleme care au frământat, au atins şi au marcat identitatea acestui spaţiu românesc de vest dar, în acelaşi timp un spaţiu de Europa de Est şi de Europa Centrală, la atingere cu sud-estul european. În acest context, această lucrare prezintă o noutate. Ea deschide istoriografia românească spre marile probleme ale istoriografiei europene, ale Europei de mijloc şi ne regăsim locul acolo unde am fost cândva. Nu trebuie să uităm că procese de modernizare sub impulsul iluminismului de secol XVIII s-au desfăşurat şi în vest şi în est. În vest, cei care au plecat, au găsit apa şi s-au oprit în Lumea Nouă, au înfiiţat cele 13 colonii care au rodit în Anglia Nouă care a prefigurat Statele Unite. În est au venit în Bucovina, în Banat şi au mers pas la pas cu ceea ce se întâmpla dincolo, până când, o soartă nefericită a întrerupt acest mers şi lucrurile au luat o altă desfăşurare. Dar, acest sâmbure de nou, de modernitate a prins rădăcini în acest pământ şi el se regăseşte şi în contemporaneitatea noastră de undeva de foarte de departe. În acest context, deşi lucrarea este despre trecut, eu spun că este importantă pentru a înţelege prezetul nostru, de a înţelege şi a interpreta corect şi judicios ceea ce stă în faţa noastră ca o lucrare de viitor”, a spus, în cuvântul său de la lansarea cărţii, prof. univ. dr. Miodrag Milin, contributor cu mai multe studii în paginile volumului lansat.

Volumul conţine informaţii noi de arhivă şi o bibliografie adunată în România, Serbia, Ungaria, Austria şi Germania, toate informaţiile cărţii aflându-se în premieră puse la dispoziţia cititorilor de ştiinţă a istoriei. 

Bineînţeles, istoria Banatului nu se va opri doar la perioada modernă a provinciei, extistând semnale pozitive că volumele ce vor urma calea acestei cărţi vor cuprinde şi perioada veche, medievală, contemporană din istoria Banatului. În acest sens, istoricul Vasile Dudaş, fost cercetător la Muzeul Banatului din Timişoara, a declarat pentru ziarul TIMIŞOARA: „Am spus despre acest volum că este un prim pas pentru o istorie întreagă a Banatului. În oraşul nostru există o echipă harnică de arheologi, aceştia începând să colaboreze deja, în sensul scrierii unei istorii vechi a Banatului. Mai rămâne ca şi specialiştii altor perioade din istoria provinciei să înceapă asemenea demersuri pentru a se elabora un proiect de ev mediu şi epocă contemporană a Banatului. Deci, cu siguranţă această colaborarea va continua.”

Volumul lansat la Primăria Municipiului Timişoara reprezintă şi un punct de plecare în redactarea unor istorii regionale şi pentru alte provincii din România, această idee fiind sugerată de profesorul Neumann în chiar titlul primului capitol al cărţii, capitol în care se prezintă un studiu ce vizează luminismul şi politicile Habsburgilor, nu doar în provincia Banat, ci şi în Transilvania, titlul primului capitolul fiind, „Iluminismul şi politicile Habsburgilor: cazurile Transilvaniei şi Banatului”. 

Volumul poate fi cumpărat de la librăria Muzeului de Artă Timişoara, preţul cărţii fiind de 110 lei. 

Cornel SERACIN