Odată cu prima zi a lunii lui Răpciune, Muzeul de Artă din Timișoara a adus în fața publicului iubitor de artă, o nouă expoziție temporară. Este vorba despre expoziția personală semnată de artista Marina Bejan, „Norii. Între două geometrii”, o expoziție în care arta plastică, arta narativă și conceptuală se împletesc armonios, oferind vizitatorilor un exercițiu mental care le dă posibilitatea să privească într-un fel de știință a viitorului. 

Artista Marina Bejan este filolog, studiile în filologie încheindu-le la Universitatea de Vest din Timișoara, la Facultatea de Filologie, specialitatea limba și literatura franceză, promoția 1972. Tot la Universitatea de Vest, dar la Facultatea de Arte Plastice, Marina Bejan a absolvit specialitatea pictură, promoția 2007, iar din 2011 este Doctor în pictură, dobândind acest titlu științific prin susținerea tezei a cărei temă a fost „Suprafața picturală într-o sintaxă a imaginarului”. Din anul 2007 este înscrisă în Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Timișoara, de-a lungul anilor participând în mai multe rânduri la Salonul Anual al Artelor Vizuale, eveniment destinat artiștilor plastici din Banat. Printre expozițiile personale realizate de Marina Bejan de-a lungul anilor, amintim aici, „Norii, Roșu”, în 2012, la Timișoara, iar în 2016, la București, „Norii. Între două geometrii”. În anul 2011 a participat la Bienala de Artă Contemporană de la Florența, obținând pentru activitatea desfășurată aici, mențiune specială din partea juriului evenimentului. 

Marina Bejan face parte din rândul artiștilor plastici care-și realizează creația folosind o „partitură” prin care construiește proiectul, deliberează scenariul, neexcluzând spontaneitatea, ci o netezește și o aduce într-o formă coerentă, inteligibilă. Artista nu crede într-un solipsism al picturii și nici într-un discurs al artei pe care o realizează, considerând că, „pictura nu trebuie explicată, nu poate fi explicată”, iar „cuvintele sunt un ținut diferit, conducându-se după legi proprii, insuficiente”. 

Expoziția inaugurată în sala situată la etajul întâi (aripa estică) a Muzeului de Artă din Timișoara, „Norii. Între două geometrii”, a fost prezentată în toamna anului trecut la Muzeul Național al Țăranului Român din București, fostul director al acestei instituții, istoricul Virgil Nițulescu, fiind prezent la vernisajul expoziției din municipiul bănățean.

Prezentarea expoziției a fost realizată de criticul și istoricul de artă Pavel Șușară, cuvântul din începutul vernisajului fiind rostit de prof. univ. dr. Victor Neumann, manager-ul Muzeului de Artă din Timișoara, care a spus: „Între științele umaniste și artă există o profundă legătură, și Marina Bejan ne demonstrează cu toată această expoziție, în toate aceste săli, profunzimea legăturii între domenii”. Oferind cuvântul fostului director al Muzeul Național al Țăranului Român din București, Virgil Nițulescu, actualmente funcționar superior în Ministerul Culturii și Identității Naționale, manager-ul Muzeului de Artă din Timișoara, prof. Neumann, i-a mulțumit acestuia pentru „că este prezent alături de noi și că vrea să ne și ajute să restaurăm această clădire până la capăt. Ne-a promis lucrul acesta. Sper să nu uite”. 

În cuvântul său de la inaugurarea expoziției, istoricul Virgil Nițulescu, a spus: „Eu am încercat, la Muzeul Național al Țăranului Român, să sprijin cât am putut realizarea acestei expoziții pe care o revedeți în cu totul alt context aici, în Palatul Baroc din Timișoara, și ceea ce am apreciat la Marina Bejan a fost o seriozitate pe care o văd la puțini artiști contemporani, artiști dintr-o generație mult mai tânără decât cea a Marinei Bejan, cei care absolvă acum facultatea și care nu sunt la fel de aplecați în cea ce fac... Marina Bejan a lucrat la această expoziție cel puțin doi ani, cu un travaliu extraordinar... Ea are un fundament filosofic care a premers actului de creație”.

Pentru că arta este destinată să lumineze publicul, istoricilor și criticilor de artă, invitat al Muzeului de Artă, pentru a prezenta această expoziție, a fost Pavel Șușară, care, în cuvântul rostit la inaugurarea expoziției, a transmis următoarele: „Sunt recidivist în cea ce privește relația cu Marina, i-am văzut expoziți la București, dar niciodată o expoziție nu este aceeași, dacă ea-și schimbă spațiul. Aici este cu totul altă expoziție pentru că se schimbă datele de lectură, se schimbă traseele, se schimbă atitudinea privitorului față de ceea ce vede și aici putem să verificăm, în mic, ceea ce a introdus fundamental în fizică Einstein, în Teoria Relativității, că o componentă importantă a percepției spațiului și a timpului, ține de receptor, de privitor. Nu sunt date obiective, ci ele trec printr-un filtru, prin filtrul celui care măsoară, a celui care apreciază. Exact în situația asta ne găsim cu expoziția Marinei Bejan”.

Continuând prezentarea expoziției, istoricul de artă Pavel Șușară a spus: „Marina pornește de la ideea de spațiu rațional, de spațiu geometric și avem două feluri de geometrii în esență, așa cum încearcă ea să ne propună aici. Deci, o geometrie previzibilă, o geometrie clasică și o geometrie a formelor care aparent se sustrag rigorilor geometrice, se sustrag discursului linear și rațional și ea pune față în față un fel de arhitecturi interioare, (...) de construcții renascentiste care sunt cercetări în spațiul arhitectural, în spațiul rațional și ușor, ușor le combină cu forme impervizibile, cu forme spontane, cu forme aleatorii, acelea ale norilor și, ajunge, în ultimă instanță, la norii propriu-ziși. (...) Ea încearcă să împace, în cadrul aceluiași eveniment vizual, ceea ce au încercat fizicienii și încearcă fizicienii să facă în teoriile fizice, să împace Teoria Relativității Generale a lui Einstein cu lumea cuantică  a lui  Planck, să găsească elementul de legătură, Marea Teorie Unificată, care să le explice simultan pe amândouă. Până acum, acest lucru nu s-a făcut. Cercetarea la nivel mental, la nivel expresiv, la nivel de sugestie continuă în toate dimensiunile ei. Marina încearcă să facă un asemenea tip de unificare. Să unifice tridimensionalitatea în bidimensionalitatea unui spațiu arhitectural, prin scăparea de sub orice control rațional a formei de timp imprevizibil care este norul, această construcție imponderabilă și care practic nu poate fi rezumată la o suită de linii geometrice pur și simplu”.

Luând cuvântul, artista Marina Bejan a rostit: „Toată experiența mea demonstrează un lucru, că munca de atelier este extraordinară. Este o lume în care poți intra, în care te poți cunoaște pe tine, (...) este extraordinar, dar, dacă nu poți să ieși la Lumină, într-un alt spațiu, nu e terminată. Nu numai că nu e terminată, nu ești împlinit deloc”. În continuarea discursului domniei sale, autoarea lucrărilor expoziției, a mulțumit celor doi directori (Virgil Nițulescu și Victor Neumann) care i-au oferit cele două spații (Muzeul Național al Țăranului Român din București, în 2016 și Muzeul de Artă din Timișoara, în 2017) în care a expus lucrările, criticului de artă Pavel Șușară, pentru că o susține în ceea ce face, iar referitor la publicul prezent într-un număr mare la vernisaj, artista și-a exprimat bucuria pentru această prezență „în noul spațiu, spațiul acela din care ieși din atelier și este Lumină, în spațiul Lumină”. 

Expoziția conține și un catalog, în care cuvântul introductiv este semnat de Alexandra Titu, dr. în arte vizuale, un text fiind semnat de Marina Bejan. Catalogul conține, în paginile sale, pe lângă texte, fotografiile lucrărilor realizate de Marina Bejan, unele din aceste lucrări regăsindu-se în expoziție.

„Norii. Între două geometrii” poate fi vizitată la etajul întâi a Muzeului de Artă din Timișoara, până la data de 24 septembrie, de marți până duminică, între orele 10-18, cu ultima intrare la casierie, la ora 17,30. Luni, expoziția este închisă. 

  

 

Cornel Seracin

Foto: Constantin Duma