Marţi, 30 ianuarie, cu începere de la ora 19, la Filarmonica „Banatul”  din Timişoara se va susţine un recital cameral. Pricipalii protagonişti ai recitalului vor fi Florin Paul (vioară) şi Sorin Dogariu (pian). De-a lungul recitalului se vor interpreta piese din creaţia compozitorilor Giuseppe Tartini (Sonata în Sol major Op. 1, nr. 4), Antonio Vivaldi (Sonata în La major Op. 2, nr. 2, RV 31), Jean-Marie Leclair (Sonata în Re major, Op. 9, nr. 3), Claude Debussy (Sonata în sol minor, L 140), Johann Sebastian Bach (Sonata în mi minor, BWV 1023), Camille Saint-Saëns (Sonata nr. 1, Op. 75, în re minor).
Vineri, 2 februarie, cu începere de la ora 19, la Filarmonica „Banatul”  va avea loc un concert simfonic cu piese interpretate din compoziţiile lui Wolfgang Amadeus Mozart (Uvertura la Opera Don Giovanni KV 527 şi Prima Simfonie compusă de Mozart, cea în mi bemol major KV 16), Johannes Brahms (Concertul pentru vioară şi orchestră în re major op.77) şi Serghei Prokofiev (Simfonia nr.1 în re major op.25).
În avancronica evenimentului, concertmaestrul Mircea Tătaru a transmis următoarele referinu-se la „Uvertura Don Giovani” a lui Mozart: „Scrisă într-o singură seară, uvertura poate fi recunoscută ca fiind aparţinătoare operei pentru că are câteva elemente muzicale comune cu aceasta. Chiar începutul, cu acordurile sale ameninţătoare care anunţă tragicul sfârşit al cuceritorului de inimi, îl vom regăsi în operă spre sfârşitul actului II, când statuia — fantomă a Comandorului, ucis de Don Giovanni, apare să răzbune crima asupra sa şi crimele figurate săvârşite asupra inimilor înşelate”. Premiera operei a avut loc la Praga, în octombrie, 1787.
„În timpul unui mare turneu de concerte în Europa, pe când se aflau la Londra, tatăl lui Wolfgang, Leopod, a făcut o infecţie în gât ceea ce a făcut ca un timp să locuiască într-un cartier  din vestul Londrei — Chelsea. Acolo, la numărul 180 din strada Ebury, se poate vedea şi azi o placă ce atestă că în vara anului 1764 familia Mozart a locuit în acea casă. Este şi locul unde s-a născut prima simfonie a lui Mozart. Micul compozitor avea 8 ani. Bineînţeles, se observă influenţa mai multor compozitori, inclusiv a tatălui său. Este foarte interesant că în partea a doua apare la corn un motiv format din patru note: do, re, fa, mi, pe care-l întâlnim și în finalul ultimei sale simfonii — nr.41 Jupiter dar și în Simfonia nr.33”, a relatat concertmaestrul Mircea Tătaru, referindu-se la prima simfonie compusă de Mozart. Simfonia întâi a avut premiera în februarie 1765.
Despre Concertul pentru vioară şi orchestră în re major op.77, concertmaestrul a transmis: „Concertul pentru vioară şi orchestră în re major, op. 77”, este unul dintre cele mai cunoscute şi iubite concerte pentru vioară. Este început în vara anului 1878 şi se înscrie în aproape acelaşi tipar ca şi concertul pentru pian şi orchestră, adică o simfonie cu un instrument solistic. Brahms reia estetica concertului lui Beethoven, în sensul exploatării resurselor expresive, profund dramatice ale viorii, demonstrând că acest instrument nu este numai pentru virtuozitate, fantezii şi efecte lirice. Să spunem că la 11 martie, 1848, tânărul Brahms asculta pentru prima oară concertul de Beethoven, fiind fascinat de frumuseţea lui şi de interpretarea măiastră a lui Joachim. De atunci se leagă extraordinara prietenie dintre Brahms şi Joachim . Brahms a dedicat acest concert lui Joachim, care pe tot parcursul elaborării l-a sfătuit în legătură cu partea solistică. Deasemenea, Joachim a compus cadenţa părţii întâi, cea mai des cântată pe scenele de concert”. Protagonista concertului va fi violonista Ioana Cristina Goicea. 
Referinu-se la Simfonia lui  Serghei Prokofiev, Mircea Tătaru a transmis: „Un minunat joc de spirit este Simfonia nr.1 în re major de Serghei Prokofiev. Se numără printre cele mai populare lucrări ale compozitorului rus, fiind cunoscută sub numele de Simfonia clasică. Până atunci a scris doar lucrări pentru pian şi s-a hotărât, contrar evoluţiei muzicii în acea vreme, să compună o lucrare simfonică în stil clasic. În amintirile lui, scriind despre această simfonie, se găsesc referiri la Joseph Haydn. Este o capodoperă care ne umple spiritual cu frumuseţea pură a muzicii. Ne incită la bucurie şi chiar la participare entuziastă. Ocolind perimetrul romantic, această lucrare de referinţă compusă în 1917, este o muzică modernă ce se sprijină pe temeiul vechilor tradiţii clasice. Prokofiev adună într-o albie neoclasică o bună parte dintre orientările antiromantice. În superba simplitate, totuşi complexă, simfonia ne arată un compozitor care inovează cu talent, nu transferă implicit cuceriri ale trecutului, încercând găsirea unor condiţii artistice pentru noi orizonturi. În lucrare nu există acţiuni dramatice sau forţe contrare conflictuale, de aceea finalul de tip romantic ar fi fără obiect. Nu găsim nici măcar un singur acord minor”. Dirijorul concertului va fi maestrul Gheorghe Costin.
Cornel Seracin