Joi, 5 aprilie, cu începere de la ora 19, Filarominca „Banatul” din Timișoara propune melomanilor un concert integral Mozart. Piesele din concert sunt propuse de maestrul Radu Postăvaru, dirijorul orchestrei care va interpreta următoarele: Uvertura la opera „Clemenţa lui Tito”, Concertul pentru pian şi orchestră nr.24,  KV 491 şi Simfonia nr. 41 în do major, KV 551. Va fi solist în concert, reputatul pianist timișorean, Dragoș Mihăilescu.

În ultimul an al vieţii, Mozart a primit comanda să compună o operă care să fie prezentată la sărbătoarea încoronării împăratului Boemiei, Leopold al doilea. Proiectul trebuia să-l primească Antonio Salieri (rivalul lui Mozart), dar cei care-l sprijineau de puţină vreme pe Mozart, au fost mai puternici. Astfel,  reprezentanţii Boemiei au semnat un contract cu impresarul Domenico Guardasoni pentru o operă de celebrare. Cum încoronarea era prevăzută pentru 6 septembrie 1791, Mozart, care era în lucru la opera „Flautul fermecat”, avea doar 18 zile. Astfel s-a născut opera „Clemenţa di Tito”, o dramă nobilă şi solemnă, după un text al poetului dramatic italian, Pietro Metastasio, scris în 1734.

„Opera a fost departe de calitatea «Flautului fermecat», Alfred Einstein scriind că subiectul era prea artificial şi protagoniştii erau mai mult marionete decât personaje adevărate. Uvertura este în stil clasic, deschisă de solemne unisoane întrerupte de pauze, apoi dezvoltându-se în tema întâi, tema a doua mai cantabilă şi tema a treia în tempo fugat. Este o tipică opera seria, cu trimiteri la stilul nobil italian ce a predominat în Europa între 1710 şi  1770”, a transmis, referindu-se la această piesă, concertmaestrul Mircea Tătaru.

Concertul pentru pian de Wolfgang Amadeus Mozart este al treilea dintr-o succesiune rapidă de trei concerte compuse în iarna anului 1785-1786, puţin înainte de premiera celebrei sale opere comice „Nunta lui Figaro”. Premiera a fost la 7 aprilie la Burgtheater din Viena cu Mozart solist, el conducând orchestra de la pian. „Beethoven spunea că n-ar putea niciodată să compună un concert atât de frumos. Unii chiar afirmă că s-ar fi inspirat puţin din text pentru compunerea celebrului concert nr.3, ascultat pe scena «Capitol» luna trecută, pe data de 23. Şi Brahms a admirat concertul, propunându-i Clarei Schumann să-l cânte. Chiar a compus o cadenţă proprie pentru prima parte. Concertul este destul de întunecat, este tragic şi pasional, fiind una din rarele lucrări create de Mozart într-o tonalitate minoră”, a transmis, referindu-se la piesa ce se va interpreta în concertul de joi, 5 aprilie, concertmaestrul Mircea Tătaru.

În lunile de vară ale anului 1788, Wolfgang Amadeus Mozart a compus celebra „Trilogie finală”, ultima dintre cele trei fiind Simfonia nr. 41 în do major    „Jupiter”, va încheia seara de muzică din sala „Capitol”. Deși, atunci când a compus-o, Mozart era invadat de necazuri, piesa compusă este una luminoasă, care nu lasă loc de tristețe sau melancolie. Numele simfoniei, „Jupiter”, cel al puternicului zeu roman, deşi este foarte sugestiv, nu a fost dat de Mozart, ci de impresarul său din Londra, Johann Peter Salomon. 

„Această ultimă simfonie, un impunător monument, este o muzică senină, maestuoasă, însăşi tonalitatea aleasă dezvăluind intenţia de stabilitate, echilibru şi grandoare. Metafora de a fi denumită Jupiter s-a dovedit a fi inspirat aleasă. Ascultând-o vom înţelege de ce această ultimă simfonie a geniului muzicii îşi merită locul în Olimp”, a spus concertmaestrul Mircea Tătaru, referindu-se la ultima piesă ce va fi interpretată pe scena sălii „Capitol” a filarmonicii „Banatul” din Timișoara, joi, 5 aprilie.

Cornel Seracin