Vineri, 29 iunie, la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara a fost inaugurată expoziţia intitulată „Interferențe spirituale. De la zeii păgâni, la creștinism”. Expoziţia a fost posibilă cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara colaborând pentru realizarea ei cu cinci muzee din ţară, Muzeul Judeţean de Istorie și Artă din Zalău, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeul Regiunii Porțile de Fier din Drobeta Turnu Severin, Muzeul Județean Buzău şi Muzeul Banatului Montan din Reşiţa. Şi-au mai adus contribuţia, sprijinind Muzeul Naţional al Banatului, pentru realizarea acestei expoziţii, Centrul de Studii asupra Orientului Apropiat și a Mediteranei, Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca şi Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” din Timișoara. Această expoziţie face parte din seria de evenimente culturale consacrate celebrării Centenarului Marii Uniri.
Expoziția reliefează importanța unor obiecte, aparent banale, utilizate în cadrul cultului religios, o bună parte din ele fiind însă unicate în lume. „Nu toate obiectele din expoziție sunt de la Muzeul Banatului. Sunt și obiecte împrumutate de la alte muzee, pentru că ne-am dorit să ieșim cumva din sfera asta regională, și, când vine vorba despre creștinism, e foarte greu să faci o expoziție numai cu obiectele tale proprii, pentru că sunt puține, și atunci... Fiecare Muzeu are câteva, doar că trebuie adunate de la fiecare Muzeu, acele câteva ca să facem o asemenea expoziție”, ne-a declarat dr. Călin Timoc, muzeograf şi curator al expoziţiei.
Exponatele, grupate în câteva săli de la mansarda bastionului „Theresia”, punctează, cronologic, o sinteză a creștinismului, a divinităților și fenomenelor religioase care au contribuit la dezvoltarea valorilor creștine de mai târziu și, mai ales, a simbolurilor prin care creștinii se recunoșteau între ei. „În primul rând, ne-am propus să atragem atenția asupra existenței unei categorii de obiecte, în zestrea Muzeelor, care au lucruri foarte în comun cu viața religioasă. Sunt obiecte de cult, sunt obiecte care au o doză de sacralitate, cel puțin pentru oamenii din antichitate sau, mai târziu, din evul mediu și, pentru care, noi, astăzi, am pierdut esența. Deci, nu mai știm la ce erau folosite și le privim ca niște obiecte de artă.Trebuie știu că, în antichitate sau în evul mediu, nimeni nu făcea un obiect de amorul artei, că vroia să vadă ceva frumos în vitrină. Nu! Toate obiectele aveau o funcționalitate concretă și, adesea, se regăseau în universul acesta, al lor, spiritual, în credințele pe care le îmbrățișau, și, practic, acest lucru am dorit în câteva săli ale expoziției, să atragem atenția asupra felului în care s-au transformat aceste valori spirituale ale păgânismului, înspre religia monoteistă, înspre religia lui Hristos”, a declarat dr. Călin Timoc.
Opaițe păgâne și creștine, statui de zei antici, obiecte de cult creștine și diverse piese ceramice și de metal cu simbolistică religioasă se numără printre exponatele acestei expoziției care dorește să scoată în evidenţă sacralitatea obiectelor antice și universul spiritual politeist al oamenilor care au trăit înainte de Hristos. „Românii au avut șansa, o șansă rară la alte popoare, de a primi creștinismul pe cale naturală, fără să li se fi impus de către un lider politic care să-i creștineze fără să aparțină unui areal care a avut obiectiv de a fi creștinat într-un fel sau altul, pur și simplu prin tradiție orală, prin schimburile astea culturale. Fiind cu transhumanța, au ajuns în contact cu alte neamuri și, încet, încet, creștinismul s-a înrădăcinat foarte bine în mentalul colectiv, dar, foarte interesant, păstrând și foarte multe elemente păgâne, de care nu s-au debarasat. Există și o explicație. Nu neapărat pentru că erau eretici, sau înțelegeau altfel creștinismul, ci pentru că acele lucruri care aparțin mentalității păgâne aveau un rol funcțional în viața lor cotidiană și-i ajutau foarte mult să treacă peste momentele grele ale vieții, sau peste anumite fenomene pe care nu le înțelegeau. Din cauza aceasta, expoziția are și rolul pedagogic de a instrui, de a începe cu felul în care oamenii percepeau, practic, moartea, viața, ce era important, cum percepeau ei Crucea lui Hristos, de exemplu, și ea îmbracă o grămadă de forme, felul în care creștinismul, dintr-o religie ilicită, o religie ascunsă, a ajuns să devină o religie învingătoare. Lucrurile astea, trebuie foarte, foarte, foarte bine înțelese, tocmai pentru că, altfel, prea puțin ne putem da seama de ce un stat, în Europa, este un stat național, creștin, sau confesiunea ortodoxă este dominantă într-o anumită zonă. Tocmai pentru că lucrurile astea au evolua în direcția respectivă și au îmbrățișat, au primit o bază foarte bună din partea populației, care, deja, era pregătită să îmbrățișeze religia creștină, prin elementele spirituale pe care le cunoștea dinainte”, a relatat dr. Călin Timoc, muzeograf la Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara şi curator al expoziţiei.
La vernisaj au fost prezenţi câţiva din specialiştii muzeelor cu care instituţia din Timişoara a colaborat la realizarea expoziţiei, printre ei luând cuvântul istorici de la Centrul de Studii asupra Orientului Apropiat și a Mediteranei și de la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca. Printre cei prezenţi au fost, prof. univ. dr. Ioan Piso, istoric, epigrafist, fost director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, între anii 1997-2011, prof. univ. dr. Doina Benea, istoric, fost şef de catedră la secţia Istorie, în cadrul Facultăţii de Litere-Filosofie-Istorie, între 1991-1996, secretar ştiinţific al Facultăţii de Litere-Filosofie-Istorie-Teologie, al Universităţii de Vest Timişoara, între 1996-2004, director al Centrului de Studii de Istorie şi Arheologie  „Constantin Daicoviciu” al Universităţii de Vest, Timişoara, prof. univ. dr. Adrian Bejan, istoric timişorean, cercetător al perioadelor post-romană și ev mediu timpuriu din spațiul bănățean, fost şef al secţie de Istorie din cadrul Facultăţii de Litere-Filosofie-Istorie-Teologie, între 1996-2012.
Expoziţia, „Interferențe spirituale. De la zeii păgâni, la creștinism”, rămâne deschisă pentru vizitare, la mansarda bastionului „Theresia” din Timişoara, sediul provizoriu al Muzeului Naţional al Banatului, până în data de 2 septembrie 2018.


Cornel Seracin