Așa cum a fost an de an de Ziua Timișoarei, și anul acesta Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Timișoara, s-a îngrijit ca orașului în care artiștii plastici își desfășoară activitatea să-i fie adus un omagiu prin expoziția intitulată „Patrimoniul cultural al Timișoarei”. În expoziție se găsesc lucrări de pictură, grafică, sculptură și tapiserie, toate realizate de aproximativ 40 de artiști plastici timișoreni. Lucrările, în cea mai mare parte a lor, surprind aspecte din orașul de pe Bega.

Curator al expoziției este conf. univ. dr. M-Kiss Hedy, iar prezentarea expoziției a fost realizată de dr. Gabriel Kelemen, critic de artă. Vernisajul expoziției, ce a avut loc la Galeria „Helios”, a fost deschis de președintele U.A.P., filiala Timișoara, critic de artă Szekernyés János.

Referindu-se la expoziție, criticul de artă timișorean dr. Gabriel Kelemen a spus, printre altele: „Avem o pleiadă fantastic de interesantă de opere care vin din timpuri foarte interesante, perioada anilor ‘60, perioada anilor ‘80, ‘90, 2000, chiar decada ultimă în care ne aflăm. Această armată de «răni citadine», pe care le vedem aici, când văzute ca printr-un ochi de pește, când pe verticală, când pe orizontală, sunt fragmente citadine, porți, fragmente de ornamente, trăiri lăuntrice foarte complexe care te leagă ca și concitadin de amintirea blândei și frumoasei urbe de pe Bega, Timișoara. Tocmai de aceea, acest eveniment este un eveniment de tip monden, care merită tot interesul”.

Titlul și tematica expoziției din acest an se referă la patrimoniu, pentru că anul 2018 este declarat în întreaga Uniune Europeană drept Anul European al Patrimoniului Cultural.

În cuvântul rostit la vernisajul expoziței, președintele Uniunii Artiștilor Pastici, filiala Timișoara, critic de artă Szekernyés János, a spus: „Mulți istorici de artă afirmă că Europa ține până unde a ajuns Baroc-ul și, după cum știm, unul din centrele cele mai importante din partea de sud-est a Europei este tocmai Timișoara, cu o zestre barocă foarte bogată, cu Palatul Baroc, cu clădirile pe care le avem. Aproape același lucru se spune și despre curentul Art Nouveau, Secession. Timișoara este un important centru al Secession-ului. (...). Desigur că, este o caracteristică a Timișoarei că este un oraș bine structurat, aranjat, construit după proiecte inginerești. După cum bine știți, și în Cartierul Cetate și în partea tehnică a cartierului, străzile sunt drepte, piețele sunt largi, fiindcă orașul a fost corectat de inginerii-militari austrieci, la începutul secolului al XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a renunțat la numele de fortăreață a cetății și s-au demolat zidurile cetății, s-au astupat șanțurile, s-a tras cu rigla pe bulevardele, străzile care legau cartierul Cetate cu celelalte cartiere care s-au format, o parte, sub Imperiu. Spre norocul orașului, și al nostru, această sistematizare care a fost făcută de arhitecți renumiți, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-a păstrat și în perioada interbelică, chiar și în perioada comunistă. ... terenurile dintre Cetate și cartierele mărginașe nu s-a ocupat cu clădiri, în perioadele anterioare, iar în anii comunismului nu s-a demolat destul de mult în comparație cu alte orașe ale țării, și Timișoara și-a putut păstra personalitatea, caracterul și imaginea știută; cum se spune că este un oraș frumos, este supranumit sau alintat cu epitete ca Viena Mică sau Manchester-ul de Câmpie. Sunt diferite expresii cu care se prezintă Timișoara, dar noi trebuie să știm că acest oraș este cu adevărat un oraș frumos. Ar putea să fie și mai frumos, dacă... s-ar «dichisi asemenea unei doamne» ... măcar clădirile să primească un strat de var, de vopsea și ar arăta și mai frumos”. La finalul discursului domniei sale, președintele U.A.P., filiala Timișoara, critic de artă Szekernyés János a mulțumit curator-ului expoziției, conf. univ. dr. M-Kiss Hedy și criticului de artă, dr. Gabriel Kelemen.

Afișul expoziției inaugurate la Galeria „Helios” aduce în atenție un loc din municipiul Timișoara care este radical schimbat în zilele noastre. Este vorba despre zona în care se află Gara de Nord a orașului, porțiunea dintre podul de pe Bulevardul General Ion Dragalina și clădirea Gării de Nord, porțiune care a fost bombardată în luna iulie din anul 1944, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

În finalul vernisajului, cuvântul de încheiere al momentului a aparținut curator-ului expoziției, conf. univ. dr. M-Kiss Hedy, domnia sa ținând să mulțumească președintelui Szekernyés, profesorului Gabriel Kelemen, celor 41 de artiști participanți „pentru lucrările cu care ne-ați onorat în această expoziție”, publicului prezent la vernisaj, „că ne-ați onorat cu prezența”

Așadar, de 3 august, municipiului Timișoara i se aduce un omagiu din partea artiștilor locali, de lucrările expuse având privilegiul să beneficieze întregul oraș, fiecare dintre piese putându-și găsi locul în birourile edililor orașului, dar și în piețele publice, în condițiile în care cele de sculptură vor fi realizate la dimensiuni mărite.

        

Cornel Seracin