Miercuri, 2 septembrie 2020, Muzeul Național al Banatului din Timișoara a inaugurat expoziția intitulată „75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial”, dr. Adrian Deheleanu, muzeograf, este curator al acestei expoziții-document.
Expoziția este desfășurată în mansarda B2 a Bastionului Theresia, iar vizitatorii pot face o incursiune în istoria celei de-a doua conflagrații mondiale, de la instaurarea regimurilor totalitare în vestul Europei, la nevoia lor de acaparare a noi teritorii, la izbucnirea conflagrației mondiale, la desfășurarea propriu-zisă a războiului, până la încheierea acestuia. De asemenea, în expoziție pot fi văzute, expuse în vitrine, arme folosite în cel de-al doilea război mondial din colecția Garnizoanei Militare Timișoara, printre acestea aflându-se un aruncător de grenade cu afet, un pistol semiautomat „Walther” P38, pistol-mitralieră PPȘ-41, pistol-mitralieră „Schmeisser” MP40 etc.
Evenimentul a beneficiat de un spectacol de-a dreptul monumental desfășurat în curtea Bastionului Theresia, acesta fiind asigurat de Asociația Culturală „Tomis”, parteneră cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, filiala Constanța, formația timișoreană „Peregrinii” și trupa de artiști timișoreni „Amor Flammis”.
Componenții „Tomis”, echipați în uniformele Armatei Regale Române din cel de-al doilea război mondial, coordonați de dr. Costin Scurtu, directorul Muzeului Național Militar „Regele Ferdinand I”, filiala Constanța, au susținut un spectacol de reconstituire istorică. A fost pusă în scenă o bătălie ce s-a desfășurat la finalul celui de-al doilea război mondial în zona de nord a Banatului între armata română și armata nazistă de ocupație.
Echipat în uniforma pompierilor care au luptat pe Dealul Spirii în luna septembrie a anului 1848, dr. Costin Scurtu a prezentat un scurt istoric al Diviziei 9 Infanterie din Dobrogea, care, în finalul primului război mondial a fost chemată să apere Basarabia și Bucovina și a ajuns chiar în Transilvania și-n Banat. Potrivit istoriei relatată de dr. Costin Scurtu, Divizia 9 Infanterie a Armatei Regale Române era compusă din bănățeni și transilvăneni care-au ajuns în Dobrogea și s-au stabilit aici la sfârșitul primului război mondial.
În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, Divizia dobrogeană era considerată una dintre cele mai mari unități militare ale Armatei Regale Române, echipată complet cu armament și înzestrată cu numărul de militari maxim pe care putea să-l aibă o structură militară terestră. Divizia a fost oprită mai întâi în zona Ploieștiului, apoi a fost direcționată spre Brașov, astfel încât Armata 1 Română din această zonă să îndeplinească misiunea de a face față ofensivei nazisto-hortyste care venea din nordul Transilvaniei.
În tot acest sfârșit de conflagrație, pe teritoriul României, Banatul avea o cheie importantă, armatele care-l dețineau putând să se îndrepte spre sudul și centrul Europei.
În acele vremuri, pentru apărarea Timișoarei se purtat bătălii grele. La Fratelia, naziștii erau hăituiți din toate părțile atunci când au forțat cu tancuri intrarea în oraș, în fața lor regăsindu-se Regimentul 13 Călărași cu contingentul 1945 și ofițerii respectivi, colonel Ioan Enescu, maior Titus Mureșan, maior Alexei Donici și locotenent Ovidiu Balea.
Bineînțeles că, de-a lungul acestor lupte au fost răpuși numeroși apărători ai Timișoarei din Armata Regală Română, colonel Ioan Enescu fiind unul dintre aceștia, iar în prezentarea oferită de dr. Costin Scurtu, a fost omagiat Eroul căzut la datorie pentru apărarea Timișoarei în septembrie 1945, dar și alți Eroi: „Ca o amintire, vă rog, când veți trece prin Timișoara, pe o anume stradă, în care vedeți că este scris numele unui Erou, să vă gândiți să se-odihnească-n pace, pentru că el n-a vrut să moară, a vrut doar să-și facă datoria, să se întoarcă acasă. Numai că destinul i-a fost tragic! Un exemplu îl avem aici, vorbim de colonelul Ioan Enescu care-a căzut la datorie pentru apărarea Timișoarei, și numele său se regăsește dat astăzi în onoarea și-n memoria lui unei străzi în Timișoara”.
Dr. Costin Scurtu a prezentat componenții Asociației Culturale „Tomis”, cei care-au pus în scenă, în curtea Bastionului Theresia din Timișoara, povestea de istorie militară, că sunt „urmașii celor care au luptat în al doilea război mondial”. Pentru a viziona secvențe din această scenă istorică, vă invităm să accesați videoclipul postat mai jos.
Spectacolul a continuat cu formația „Peregrinii” (Jacqueline Kohl, Fabian Galiș și Lucas Kohl), tinerii ei componenți interpretând piese muzicale din timpul Regatului României din anii interbelici, printre acestea fiind cântecul militar „Drum bun”, dar și piesele „Mână, birjar”, „Cântă cucul bată-l vina”, „Zaraza” etc. Fragmente din concert, în partea a doua a videoclipului de mai jos.
Momentul artistic s-a încheiat cu spectacolul pirotehnic oferit publicului prezent de trupa artiștilor de la „Amor Flammis”, care-au pus în scenă o piesă intitulată „Generația de fier”, o incursiune în lumea generației care a luat parte la cele două războaie mondiale, dar care nu și-a pierdut speranța vieții, continuând să trăiască, să iubească și să spere depășind astfel greutățile ridicate de cele două conflagrații pustiitoare. Povestea de „Arme și Iubire” a fost prezentată de trupa timișoreană, sugestiv intitulată Amor Flammis”, prin melodiile compuse de Fabian Galiș, unul din componenții formației „Peregrinii”. În parte a treia a videoclipului de mai jos vă invităm să vizionați fragmente din acest moment artistic.

Prima jumătatea a secolului XX a adus omenirii ieșirea din cel de-al doilea război mondial, dar traumele acestei conflagrații vor continua să marcheze mapamondul chiar și după încheierea ei.
În cei aproape șase ani de război (1939-1945), omenirea a căzut pe rând în mai multe situații de a se dezumaniza, tragediile de pe front fiind resimțite puternic de populația civilă supusă nebuniei colective, a unor ideologii încărcate de ură și obsesie, culmea genocidului fiind atinsă de holocaust, în acest experiment al iadului găsindu-și sfârșitul aproximativ șase milioane de evrei. De-a lungul conflagrației, numărul victimelor a atins cifra de 60 milioane.
Învinși în mai multe bătălii decisive, naziștii aveau să capituleze în 1945, mai întâi, semnând, la 7 mai, la sediul Cartierului General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate din Rheims, Franța, în fața armatelor aliate, documentele capitulării necondiționate. Data de 7 mai este considerată ca momentul de final al celei de-a doua conflagrații mondiale în Europa.
După această primă izbândă a armatelor aliate, după Declarația de la Potsdam, forțele aliate au solicitat capitularea necondiționată a Japoniei, unul din statele aliate și susținătoare ale Germaniei naziste. Guvernul Japoniei a respins această solicitare, iar la începutul lunii august 1945, în zilele de 6 și 9 ale lunii lui gustar, United States Army Air Forces a aruncat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki.
În urma acestor devastatoare bombardamente, în 15 august 1945, Japonia a capitulat, actul capitulării fiind semnat pe puntea vasului american de război USS Missouri, la 2 septembrie 1945, ceea ce a pus capăt celei de-a doua conflagrații mondiale pe întregul mapamond.

Expoziția deschisă la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, intitulată „75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial”, poate fi vizitată în spațiul mansardei B2 de la Bastionul Theresia, până în data de 5 octombrie 2020, zilnic, de marți până duminică, între orele 10-18. Luni, expoziția este închisă.



Cornel Seracin