Mihai Anghel s-a născut în 6 aprilie 1957, în comuna Dalboșeț, din județul Caraș-Severin. Și-a început cariera jurnalistică la Radiostudent, studioul de radio al Casei Studenților din Timișoara, în luna octombrie a anului 1978. A continuat apoi la publicația „Forum studențesc” și a creat diferite foi ale unor festivaluri, alături de Ștefan Popa Popa’s. Pasionat de fotbal, a realizat programe de meci pentru Politehnica Timișoara, împreună cu caricaturistul Nic Lengher.
A ajuns la Radio Timișoara în luna martie a anului 1979. Între 1979 și 1985 a fost colaborator sportiv al secției actualități. A revenit în Radio Timișoara la 22 decembrie 1989, când postul și-a reluat emisia, și este și în continuare membru al „familiei” radioului timișorean.
După Revoluție, între 1989-1995, a fost redactor și realizator. Timp de un an, între 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct. Primul mandat în fruntea Radio Timișoara a fost în perioada 1996-2004, după care, timp de doi ani, până în 2006, a fost realizator de emisiuni. Din anul 2006 și până în prezent, este redactor-șef al „vocii” Timișului și a Banatului, la Radio Timișoara.
Dintre evenimentele pe care le-a transmis sau emisiunile pe care le-a realizat, Mihai Anghel: transmiterea „Procesului de la Timișoara” (1990-1991), interviurile cu Ion Iliescu, Ion Rațiu, Radu Câmpeanu (în campania electorală din anul 1990), interviul cu Emil Constantinescu (în campania electorală din anul 1996), interviul cu Corneliu Coposu; ciclul de emisiuni „Oameni la ei acasă”, cu interpreți de muzică populară (Elena Jurjescu, Achim Nica, Traian Jurchela etc); transmiterea meciurilor de tenis de câmp România – Brazilia și România – Argentina, din Cupa Davis, jucate la Timișoara în anul 1981; emisiunea-concurs „Recunoașteți interpretul?”, cu cele mai mari premii din România anului 1994 (premiul cel mare a fost un tractor); emisiunea „Repere turistice”, de promovare a atracțiilor țării și lumii; emisiunea interactivă „Spune-ți părerea!”.
În calitate de manager al postului de radio Timișoara, Mihai Anghel are o serie de realizări notabile: prima fonotecă din ţară, inventariată pe calculator; primul post regional cu emisia de pe calculator. Reţeaua a fost realizată cu forţe proprii. Eliminarea benzii magnetice şi a magnetofoanelor a redus mult cheltuielile de exploatare şi de investiţii; primul post din ţară cu emisia prin satelit; postul de radio cu cea mai mare audienţă în zona de vest a ţării; emisiuni în 10 limbi. S-au înfiinţat emisiunile în limbile ucraineană, rromani şi italiană şi s-a mărit timpul alocat emisiunilor în limbile germană, maghiară, sârbă, cehă, slovacă, bulgară şi ucraineană; prima emisiune euroregională – „Pe undele Europei” (1997); primul post regional cu tronsoane de emisiuni alternative pe AM şi FM; primul post regional aproape complet informatizat (contabilitate, gestiuni, taxa radio, fonotecă) cu programe realizate de firme din Timişoara la un preţ mult mai redus decât programele similare de pe plan mondial şi mai bine adaptate pentru necesităţile noastre; contribuţii la apariţia şi dezvoltarea postului de radio Reşiţa, aflat până în 2004 în structura Studioului teritorial Timişoara; înfiinţarea postului local de radio Arad FM.
În ultimii ani, Mihai Anghel a publicat o serie de cărți din domeniul său de activitate: „Jurnalism radio”, editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; „Produse de promovare realizate cu metode audio-video”, editura Brumar, 2013; „Comentariul pentru radio şi televiziune”, editura Brumar, 2013.

- Mihai Anghel, în curând se împlinesc 35 de ani de radio și 17 ani la conducerea Radio Timișoara. Ce înseamnă acest lucru pentru tine?

- Aproape 35 de ani, se împlinesc în martie. Atunci am fost adus de la Radiostudent, studioul de la Casa Studenţilor, la Radio
Timişoara, pe post de tânăr colaborator, iar din martie 1990, angajat. O viaţă de om.
Radioul mi-a schimbat traiectoria în viaţă, dar pregătirea de inginer
mi-a fost deosebit de folositoare, prin pragmatism şi organizare.

- Ai însemnat în vreun fel drumul radioului timi­șo­rean?

- Îmi place să cred că am o contribuţie la ceea ce reprezintă astăzi Radio Timişoara pentru oamenii din vestul ţării şi chiar pentru românii de pe alte meleaguri. Poate cel mai important lucru a fost că am reuşit să-i sprijin pe colegii care au avut iniţiative folositoare radioului şi ascultătorilor.

- Care a fost perioada cea mai grea la Radio Ti­mi­șoara?

- În această mun­că nu există perioade uşoare, dacă îţi place meseria şi nu îţi baţi joc de ea. Cele mai neplăcute situaţii au fost legate de pierderea unor lucruri obţinute cu foarte multe eforturi, cum s-a întâmplat cu frecvenţele FM. Unele sunt ireparabile, altele cer eforturi imense pentru a le înlocui. Cele mai dureroase momente au fost despărţirile veşnice de colegi, unii plecând spre cer de la microfon.

- Care sunt cele mai iubite emisiuni la Radio Timișoara?

- Nu poţi face diferenţe între propriii copii, fiecare are propria personalitate. Faptul că unele emisiuni au audienţă mai mare nu înseamnă că sunt şi iubite. Toată lumea bea apă, dar nu cred că spune cineva că iubeşte apa. Poate alte lichide, dar n-aş vrea să caut „vinul şi răchia” printre emisiunile noastre.

- La Radio Timi­șoara se lucrează în echipa sau sunt personalități marcante?

- Ca şi în lumea artistică, fiecare este o personalitate, dar n-au încotro, trebuie să lucreze în echipă, chiar dacă nu pun toţi la fel de mult suflet.

- Ce oferă astăzi postul Radio Timi­șoara locuitorilor din zona de vest a țării?

- Emisiuni în 10 limbi şi informaţii prompte, utile şi corecte, totul îmbrăcat într-o muzică de calitate, zicem noi. Începem dimineaţa cu o rugăciune şi pentru ascultătorii care nu au acest obicei şi vă spunem „Noapte bună” cu rugăciunea de seară. Avem program non-stop şi transmitem 40 de ore de emisiuni pe zi, însemnând 1, 2, sau chiar 3 programe simultan.

- Ce proiecte aveți pentru viitorul imediat?

- O frecvenţă FM pentru a acoperi vestul judeţelor Timiş şi Arad, revitalizarea site-urilor şi pregătirea aniversării a 60 de ani de când s-a auzit prima dată în eter „Aici Radio Timişoara” (5 mai 1955).

- Proiecte în perspectivă?

- Frecvenţe FM pentru judeţul Hunedoara şi, poate, un post local la Deva, după modelul Arad FM.

A consemnat,
Petru Vasile TOMOIAGĂ