„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu!”. Acum, e, nu știu cum, drept că pe domnul Nicolae Robu l-am cam vrut, prin cei 15-20% dintre votanți care ne-au pricopsit cu încă un nepricopsit de mandat Robu... Dar de aici până la a-și aroga domnul primar „factotum” și „știe tot” drepturi discreționare de a face ce și cum îl taie capul în acest oraș, ar fi trebuit să fie cale lungă. N-a fost să fie!

Domnul Robu a știut că ne trebuie vaporașe de milioane de euro, care nu sunt nici astăzi folosite – vaporașele –, iar banii – păpați. Și așa a fost. A știut că ne trebuie tramvaie recondiționate, și nu tramvaie noi. Așa a fost. A știut că ne trebuie minibusuri (și astăzi neînmatriculate), și avem și minibusuri. A vrut șalupă pentru Poliția Locală, și avem șalupă. Avem și drumuri asfaltate, pe ici pe colo, dar avem șantiere, cu zecile, poate cu sutele, iar drumurile, de cum sunt terminate, vorba vine, apare Dorel, cu picamărul, tractorul, buldozerul și ce mai are „maistorul” în dotare, și praf îl face. Adică, sapă din nou. Sparge tot. Și așa lasă. A vrut domnul Robu să dea bani la Poli, din banii obștei, nu din propriul buzunar. Și i-a dat de parcă ar fi fost din propriul buzunar. Asta în cârdășie cu șleahta de consilieri care sunt acolo doar să ridice mâna și să voteze hotărâri împotriva celor care i-au votat. Acum să vedem de unde vor fi recuperați banii, domnule „știe tot”.

Domnul Robu știe tot pentru pentru tot orașul, pentru tot timișoreanul, că doar pentru asta este primarul nostru. Unic. De neegalat. Și de neîntrecut când este vorba să-și aroge drepturi în numele nostru. De aceea nici nu dorește domnul Robu „buget participativ”, prin care populația orașului să stabilească o parte din priorități, mai precis pe ce să fie cheltuiți banii lor. Ei, știu timișorenii asta? Cel mai bine o știe domnul Robu, că doar nu o fi prost ca piticul de Boc de la Cluj, care a adoptat o astfel de strategie. Și ca să înțelegeți bine cum stă situația, încercați să comparați Clujul cu Timișoara. Mai precis, cât s-a făcut acolo și cât s-a făcut aici. Incomparabil, balanța se înclină în favoarea Clujului. Dar mai trebuie menționat că primarul Boc nu a luat vaporetto de milioane cu care să se dea pe Feleac, iar banii să-i arunce pe apa sâmbetei. 

Domnul Robu ne-a făcut și centrul istoric, pe care l-a umplut de opere de artă miraculoase, după care, cu aceiași bravi consilieri, vottatore de serviciu, a interzis accesul în zonă pentru biciclete, trotinete etc., urmând, în viitor, și interzicerea mamelor cu cărucioare, a copiilor cu suzete și a altor mulți, considerați „periculoși” de domnia sa. Nu mai amintesc cum știe domnia sa să amenajeze parcuri, îndeletnicire la care este de neegalat, și tot spre binele nostru. E drept că n-a făcut parcări. Cele cinci (5) promise din primul mandat: supraterane, subterane și ciuciterane. Dar asta doar pentru că a considerat, tot domnia sa, că nu ne folosesc. Că nu avem nevoie de ele. Și bine a făcut. Pentru că dacă făcea parcări și aveam pe unde să lăsăm autovehiculul în mod civilizat, cui mai dădeau vajnicii polițiști locali amenzile acelea aberante votate tot de tagma de troglodiți locali treziți din adormire doar să voteze aiurea? Când stabilești cuantumul unei amenzi pentru parcare, vezi mai întâi câte parcări ai făcut, socotește care este salariul unui român și nu fixa tu amenzi nemernice pentru care bietului om îi vor trebui două luni să o plătească, fără să mai plătească cheltuieli și fără să mai mănânce. Dar sunt sigur că aceste amenzi, stabilite pe șestache, au fost aprobate tot de cârdul de consilieri votat de 15-20% de pensionari, ca și în cazul onor domnului Robu. E adevărat, când mergi doar din patru în patru ani la vot, iar restul timpului îl stai în parc și pe alee, nu-ți trebuie nici parcări, nici drumuri. Și tot domnul Robu a știut că ne trebuie și două viaducte făcute deodată. Să intrăm cu ele așa, neterminate, în iarnă. Tot spre folosul nostru. Nu l-a dus mintea că era mult mai bine să fi terminat unul, apoi să se apuce de celălalt. De unde? Domnul Robu „știe tot”. Domnul Robu „face tot”. Domnul Robu de vreo cinci ani ne tot vrea binele. Din păcate, iese invers. Dar domnul Robu ne vrea binele, chiar împotriva noastră. 

Mai pe scurt, domnul Robu ne vrea binele cu anasâna.

Petru Vasile TOMOIAGĂ