Cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse inclusiv pentru fapte comise după 22 decembrie

După ce, în urmă cu aproape patru luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat redeschiderea Dosarului Revoluției, iată că apar primele vești că se lucrează. Iar veștile sunt îmbucurătoare.

Procurorii militari au anunțat că cercetările au fost extinse in rem, urmând să fie investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie 1989. Anterior, legat de această perioadă procurorii constataseră că nu sunt indicii privind infracţiuni. Aceasta cu toate că cel mai mare număr de morți s-a înregistrat după 22 decembrie.

Comunicatul dat publicității de Parchetul General spune așa:  

„Procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din 1 noiembrie 2016, în cauza cunoscută generic sub denumirea «Dosarul Revoluției», extinderea urmăririi penale, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal. 

Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare,  vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.

Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză”.

Cercetarea ce vizează evenimentele ulterioare datei de 22 decembrie a fost unul dintre punctele menţionate în cererea de redeschidere a dosarului.

"Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00 comanda armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu şi‐a propus şi pe cale de consecinţă nu a stabilit cine a preluat comanda armatei la data de 22 decembrie 1989. Ancheta nu stabileşte şi nici nu şi‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda armatei şi cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stănculescu în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, revenirea generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timişoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informaţiei potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei. Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament; nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce, în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22‐27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucât numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul‐lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale", se arăta în ordonanţa prin care s-a cerut redeschiderea dosarului, semnată în luna februarie a acestui an de Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar. Trebuie, însă, menționat și faptul că ordonanța semnată de Bogdan Licu a venit doar ca urmare a deciziilor Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Rămâne de văzut cum va merge ancheta de acum înainte. Nu de alta, dar sunt deja aproape 27 de ani, iar unii dintre cei vinovați pentru ceea ce s-a întâmplat în acel decembrie 1989 ne conduc, probabil, și astăzi.

Flavius BONCEA