Scurtă analiză despre ignoranța contestatarilor Avocatului Poporului

După ce ne-am obișnuit, în România, cu justiția televizată, acum, la început de an 2017, am ajuns să asistăm la justiția pe facebook. Pentru că, după câte se pare, la baza declaraților și a luărilor de poziție politice, în ultimul timp, stau nu realitățile, ci trendurile postărilor de pe facebook. Cu cât sunt mai virulente discursurile într-o anumită zonă, cu atât mai dure vor fi atacurile, de la orice nivel, în acea zonă. Cel mai bun exemplu, la care asistăm în aceste zile, este ceea ce se întâmplă cu Avocatul Poporului, personificat de Victor Ciorbea.

 

Reacții

 

Să o luăm de la coadă la cap, respectiv să începem cu reacțiile la acțiunea lui Victor Ciorbea. Mii și mii de distribuiri, marea lor majoritate cu un limbaj pe care hârtia nu ar putea să-l suporte. O petiție on-line prin care se cere demiterea lui Victor Ciorbea, care în patru luni a strâns 100 de semnături, a ajuns să atragă  în mai puțin de 24 de ore peste 50.000 de semnături. Însuși președintele României, prin intermediul purtătorului de cuvânt, spune că acțiunea lui Victor Ciorbea are un unic beneficiar – Liviu Dragnea.  Rolul Avocatului Poporului „este cel de a apăra drepturile și libertățile persoanelor fizice. Deci strădaniile unui politician de a deveni premier NU sunt în atribuțiile sale. (…) Președintele a subliniat că e foarte important să avem legi clare, dar, în contextul pe care l-am prezentat, se pune o altfel de problemă: toți românii trebuie să înțeleagă cât de periculos e un astfel de demers. Deschide poarta condamnaților penali să ne conducă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Președinției. Mai departe, oameni politici din opoziție, formatori de opinie, postaci preiau argumentațiile puerile și transformă toată povestea într-un caz.

 

Motiv

 

Ce a dus, însă, la aceste reacții atât de virulente? Destul de simplu: Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerului, întrucât prevederile acestuia „încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat”. Altfel spus, acesta este articolul de lege care nu i-a permis lui Liviu Dragnea să ocupe funcția de prim-ministru, dat fiind faptul că are o condamnare penală la activ. Pe de altă parte, Liviu Dragnea poate fi deputat și chiar președinte al Camerei Deputaților, ba poate chiar să fie ales președinte al României, dacă ar candida pentru această funcție.

Avocatul Poporului a făcut această sesizare fiind, la rândul său, sesizat asupra excepției de neconstituționalitate, și nu din proprie inițiativă. Mai mult decât atât, sesizarea  făcută de Victor Ciorbea nu are nici o valoare atât timp cât Curtea Constituțională nu admite excepția de neconstituționalitate. 

Presupunând că sesizarea lui Victor Ciorbea nu ar fi în regulă, lucrurile sunt destul de simple: Curtea Constituțională o respinge. Dacă, însă, este în regulă, atunci Curtea Constituțională o admite iar Parlamentul are la dispoziție 45 de zile să modifice legea în acord cu principiile constituționale. Și atunci, atât timp cât avem, deasupra sesizării lui Victor Ciorbea ca Avocat al Poporului, decizia Curții Constituționale și a Parlamentului, de unde vine disperarea aceasta? Ce are la bază tot iureșul mediatic și de pe rețelele de socializare?

 

Ignoranța

 

Da, acesta este răspunsul. Pentru că, mai mult ca sigur, 99,99% dintre cei care au semnat petiția sau îl înjură pe Victor Ciorbea în aceste zile nu au citit sesizarea adresată de acesta Curții Constituționale. Toți îl acuză pe Ciorbea că ar fi aservit lui Liviu Dragnea, uitând faptul că Ciorbea a acces la postura de Avocat al Poporului din partea PNL, partid al cărui senator era. Iar ura împotriva lui Liviu Dragnea ajunge să nască monștri. Monștri justițiari, în cazul de față. Oameni care „știu ei mai bine”.

Pentru că, hai să vedem ce scrie în sesizarea lui Victor Ciorbea: „Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condițiile de accedere la o funcție trebuie să fie unul coerent, predictibil și unitar, aplicabil tuturor reprezentanților celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forţe între acestea. Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile actuale ale Constituției, în procesul de desemnare a prim-ministrului și de numire a Guvernului, au un rol esențial atât Președintele României cât și Parlamentul”. Mai departe, comunicatul public al Avocatului Poporului spune extrem de clar că „argumentele de neconstituţionalitate vizează, în esenţă, principiul conform căruia reprezentanţii celor trei puteri ale statului trebuie să îndeplinească aceleaşi criterii de integritate şi moralitate pentru ocuparea unei funcţii publice. Avocatul Poporului îşi exprimă opinia că este firesc ca, într-o societate democratică, o asemenea condiţie trebuie să existe în legătură cu toţi demnitarii unui stat!”.

Ce este, oare, greșit aici? Faptul că un condamnat penal, pe lângă că nu poate fi prim-ministru, nu poate fi nici președinte și nici parlamentar? Care este substratul atacurilor la Avocatul Poporului în aceste condiții?

 

Hai să mai stabilim unele lucruri

 

Nu îl simpatizez pe Victor Ciorbea, din multe motive, care se pot rezuma la un singur cuvânt: „profitor”. A venit în PNȚCD pe filieră sindicalistă; a trădat partidul formând ANCD; a revenit în PNȚCD și s-a agățat de funcția de președinte până în 2004, când era prea târziu să se mai repare ceva; a refuzat să pună umărul la încercările de reconstrucție; a revenit, ulterior, doar pentru a trăda partidul încă o dată, în 2012, când s-a înscris în PNL, lăsându-i pe țărăniștii autentici descoperiți în procesele cu Aurelian Pavelescu. Acesta este Victor Ciorbea – un personaj al cărui caracter poate fi cel puțin pus la îndoială. Dar de aici și până la meciul la care asistăm astăzi este cale lungă. 

Oricum ar fi, sesizarea lui Victor Ciorbea nici măcar nu îl poate ajuta pe Liviu Dragnea, indiferent de rezultatul ei la Curtea Constituțională – și aceasta pentru că Dragnea a fost condamnat nu din culpă, ci cu intenție. Dimpotrivă, dacă lucrurile merg într-o direcție normală, Liviu Dragnea poate fi forțat chiar să părăsească parlamentul. Lucru care, totuși, cred că e puțin probabil că se va întâmpla. Dar și mai puțin probabil este ca, în urma acestei acțiuni, Dragnea să ajungă prim-ministru.

 

Un sfat

 

Înainte de a semna și distribui petiții, înainte de a înjura și de a da sentințe, poate ar fi bine să mai citim și documentele publice, nu doar să dăm ascultare trendurilor de pe facebook. Pentru că asta nu înseamnă nici democrație, nici libertate de exprimare, nici drept la opinie. Înseamnă doar incapacitatea de a accepta faptul că România a votat altfel, pe de o parte, și prostia de a încerca impunerea forțată a unui alt punct de vedere, pe de altă parte. Și, uneori, beneficiarii acelui punct de vedere pot fi chiar cei împotriva cărora se duce lupta – așa cum se întâmplă și în cazul de față.

Flavius BONCEA