Viața politică din Timișoara s-a mai animat, în ultima perioadă, după o vreme în care acalmia a domnit pe mai toate fronturile...
Pe vremea când liberalii și social-democrații trăiau în bună pace, jurnaliștii de pe „politic” mai că șomau, atât de bune erau toate, de parcă din „râul” politicii curgea numai lapte și miere.
Însă, cum nici o minune la noi nu ține mult, toate acestea au devenit istorie, iar pe „politică” subiectele au început să curgă gârlă, că nici nu știi cu care să începi...
Cu siguranță, cea mai mediatizată luptă este cea a primarului Nicolae Robu cu „ciuma roșie”, cum îi place să-i numească pe foștii săi colegi de alianță, social-democrații.
Liberalul nu pregetă nici un moment să înfiereze, cu mânie proletară, de-a dreptul, fiecare mișcare, fiecare luare de atitudine, fiecare măsură a PSD, indiferent de la ce nivel vine ea. Bineînțeles, „victima perfectă” este organizația locală a social-democraților. Până mai ieri prieten la cataramă cu Titu Bojin, acum Nicolae Robu îl contrează pe liderul CJT pe orice subiect. E drept, nici Bojin nu se lasă mai prejos și îl lovește pe Robu acolo unde îl doare mai tare, adică în... ACS Poli. Reprezentantul CJT va tăia la sânge din fondurile pentru echipa retrogradată în liga a II-a și-l mai sperie pe Robu cu o formație: dacă echipa din Becicherecu Mic va fi primită în liga secundă, CJT nu doar că o va lăsa să joace pe „Dan Păltinișanu”, ci va da și niște bani de la buget pentru echipa „pizzerilor”, cum este poreclită Fortuna Mama Mia Becicherecu Mic.
În tot acest timp, se răzbună și Nicolae Robu: i-a luat secretarele viceprimarului Traian Stoia și le-a trimis la Direcția Tehnică, numai așa, pentru că social-democratul l-a „sabotat” în ultima vreme...
Tot despre Nicolae Robu și în cele ce urmează. Pe vremea defunctei USL, Robu a purtat un război – aproape personal – cu un politician din PDL. Este vorba, bineînțeles, de Alin Popoviciu, deputatul democrat-liberal, care, la rândul său, dădea cu barda în primar, pe care îl vedea cel mai slab pe care l-a avut Timișoara de la revoluție încoace. Ei, acum, cei doi vor trebui să coabiteze, pentru că la nivel național s-a decis reinventarea fostei Alianțe DA, iar liberalii și democrat-liberalii se pregătesc de fuziune...
Însă, așa e în politică: astăzi, cei mai mari dușmani pot deveni prieteni, iar cei mai buni prieteni pot scoate cuțitele în „secunda doi”.
În tot acest timp, alegătorul de rând stă prostit, mirându-se că a votat, ieri, un partid aflat la putere și care azi e în opoziție, că și-a pus speranța în oameni care sunt azi într-o barcă și mâine în alta...
Anton BORBELY