Un număr de 30 de judecători, preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute o scrisoare către Consiliul Superior al Magistraturii, prin care au solicitat „măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor”. Printre manifestările pe care judecătorii le condamnă în scrisoarea către CSM se numără oprirea activităţii în instanţe în semn de protest, participarea la proteste în stradă şi intenţia judecătorului Cristi Danileţ de a se deplasa la Bruxelles, alături de alţi magistraţi, pentru a vorbi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. Ulterior, începând de luni, alți preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale au semnat apelul. Mai mult decât atât, acțiunii judecătorilor de tribunale li s-au alăturat și judecătorii curților de apel. Printre semnatarii celor două apeluri se numără și judecătorii timișoreni Adriana Stoicescu (președinte Tribunalul Timiș), Erica Nistor (președinte Curtea de Apel Timișoara), Marian Bratiș și Carmen Pârvulescu (vicepreședinți ai Curții de Apel Timișoara).


Scrisoarea integrală


Ca urmare a evoluțiilor din ultima perioadă a manifestărilor publice ale judecătorilor, dar și a acțiunilor generate individual de unii judecători, prin care se lansează îndemnuri la adoptarea unor forme severe de protest ori de acțiuni ale judecătorilor în spațiul public și în relația cu diferite organisme naționale și/sau europene,
Subsemnații, în calitate de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor din România, în exercitarea responsabilităților proprii conferite de art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea promovării și asigurării principiilor constituționale privind independența judecătorilor, respectarea legii, respectarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției și de reprezentant pe plan național și internațional al autorității judecătorești și al corpului magistraților, înțelegem să adresăm următorul
APEL
Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
pentru ca, în virtutea atribuțiilor constituționale și legale pe care le are, să restabilească, de urgență, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă, în condițiile în care în țara noastră există instituția constituțională reprezentativă a Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuită din judecători și procurori aleși prin vot de întregul sistem judiciar, organism care are atribuția legală de a coopera cu celelalte instituții, dar și cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.
(i) Pe fondul procesului legislativ de modificare a legilor justiției, înscriindu-se într-o tendință oarecum firească, generată de schimbări uneori de substanță, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe frământări cu privire la statutul și cariera judecătorilor și procurorilor, pe care, însă, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de unic garant al independenței justiției, le-a preluat și gestionat în relația cu celelalte puteri ale statului.
Precizăm, în acest context, că modificări de esență precum separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor ori reașezarea unor instituții din cadrul sistemului judiciar în matca lor firească au reprezentat solicitări constante ale întregului corp de judecători, fiind în cele din urmă preluate de legiuitor, prin intermediul CSM și transformate în lege.
Cu toate acestea, se constată că, ultima perioadă de timp este marcată de o evoluție îngrijorătoare și neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care aduce grave prejudicii de imagine justiției în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiții care nu mai poate rămâne imparțială.
Astfel, îndemnul la forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător.
Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor și să fie capabil să facă aprecieri obiective și impațiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor.
Coborârea judecătorului în agora și participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecințe extrem de grave asupra ideii de justiție, în înțelesul ei fundamental.
Echitatea, dreptatea și adevărul ca scop sunt cele care trebuie să definească magistratura.
(ii) Recent, am luat cunoștință și de împrejurarea că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări și acțiuni publice, atât pe plan national, cât și european, erijându-se într-un „așa-zis” reprezentant al judecătorilor din România, acțiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotații politice.
Am luat, astfel, act cu îngrijorare de ultimul demers pe care, cu multă ușurință, domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț îl promovează în spațiul public, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu privire la situația justiției din România.
Solicităm public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor și, prin toate luările sale de poziție, domnul judecător alege sa încalce prevederile legale prin care magistraților le este interzis să își exprime opiniile politice.
Solicităm, pe această cale, magistraților implicați în acest demers să analizeze cu maximă responsabilitate implicarea în astfel de acțiuni și să nu se transforme în negociatori cu instituțiile politice ale Uniunii Europene, astfel de atribuții revenind altor autorități ale Statului român.
În plus, numai Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat de lege să desfășoare acțiuni de cooperare cu instituții ale sistemelor judiciare din alte state.
Solicitam domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț să înceteze a-si aroga rolul de reprezentant al magistraților din România și reamintim opiniei publice că, în timpul exercitării mandatului său de reprezentant al judecătorilor din cadrul judecătoriilor, în organizarea fostului CSM, un număr impresionant de colegi judecători au solicitat la acel moment revocarea domnului judecător din demnitatea publică pe care o ocupă și, chiar dacă acest demers nu a avut finalitatea juridică urmărită, nu poate fi ignorat din punct de vedere al legitimității cu care vorbește public domnul judecător Dănileț Cristi Vasilică.
Înțelegem să ne delimităm ferm de toate aceste manifestări, atât cele inițiate de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, cât și de orice formă de protest care riscă să se îndepărteze de la rolul și locul pe care îl ocupă judecătorul în societate și de la matca firească a modului de manifestare publică a magistraților, solicitând de îndată intervenția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la conduita și atitudinea domnului judecător Cristi Vasilică Dănileț.
Pe cale de consecință, solicităm:
- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm față de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acțiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale
ale instanțelor judecătorești;
- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să adopte în regim de urgență măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea
acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor;
- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să ia măsuri pentru stoparea demersului inițiat de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileț, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegație de 30 de magistrați la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans;
- Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători să adreseze o scrisoare instituțională către organismele/instituțiile Uniunii Europene relevante în sensul disocierii de demersuri nereprezentative pentru corpul magistraților și pentru exprimarea unei opinii instituționale asumate.
Prezentul Apel va fi tradus și transmis organismelor/instituțiilor Uniunii Europene, precum și instituțiilor sistemelor judiciare din alte state membre.

Lista semnatarilor:
Szep Otto Sandor – președinte Tribunalul Arad
Flavius Bradin - vicepreședinte Tribunalul Arad
Teodora Tampea - președinte Tribunalul Alba
Mariana Vârgă – vicepreședinte, cu atribuții de președinte Tribunalul Argeș
Ciprian Tița – președinte Tribunalul Specializat Argeș
Ioana Liliana Pocovnicu – președinte Tribunalul Bacău
Carmen Domocoș – președinte Tribunalul Bihor
Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Ildiko Simionescu -vice președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Mihaela Ungureanu – președinte Tribunalul Botoșani
Ioana Petrovici - vice președinte Tribunalul Botoșani
Cristina Gabriela Ciolacu – vicepreședinte Tribunalul Brașov
Viorel Vasile – președinte Tribunalul Brăila
Adriana Nicolae – președinte Tribunalul Buzău
Petru Juca – președinte Tribunalul Caraș-Severin
Cornelia Iordache – președinte Tribunalul Călărași
George Șerban – vicepreședinte Tribunalul Călărași
Viorel Gheorghe – președinte Tribunalul Constanța
Dragoș Popoiag – președinte Tribunalul Dâmbovița
Robert George Florea – președinte Tribunalul Galați
Adriana Pencea – președinte Tribunalul Giurgiu
Gheorghe Radu – președinte Tribunalul Gorj
Laura Sarcină – vicepreședinte Tribunalul Gorj
Mihaela Timisan – presedinte Tribunalul Hunedoara
Lorena Tarlion – președinte Tribunalul Iași
Loredana Geanina Antonescu – președinte Tribunalul Ilfov
Norel Popescu – președinte Tribunalul Mehedinți
Cosmin Sima - vicepreședinte Tribunalul Mehedinți
Crina Mihaela Letea – președinte Tribunalul Prahova
Liliana Oprea – președinte Tribunalul Olt
Ioana Hodis – președinte Tribunalul Sălaj
Nilda Preda Tarnoveanu – președinte Tribunalul Satu Mare
Petrică Gudac – președinte Tribunalul Teleorman
Adriana Stoicescu – președinte Tribunalul Timiș
Mugurel Adrian Gheorghiță – președinte Tribunalul Vâlcea
Daniela Matache – președinte Tribunalul Vrancea
Dinu Jelea – vicepreședinte Tribunalul Vrancea
Madalina Elena Dardeci – președinte secția a VI a Civila Tribunalul București

Curţile de Apel se alătură Tribunalelor

Aproximativ 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel au solicitat, la rândul lor, Consiliului Superior al Magistraturii să ia măsuri în legătură cu formele radicale de protest ale unor magistraţi, susţinând că judecătorul Cristi Dănileţ nu este reprezentativ pentru justiţia din România.
Într-o scrisoare adresată CSM, preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel îşi exprimă dezacordul faţă de „modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare”.
Semnatarii scrisorii spun că manifestările magistraţilor nu trebuie să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător: „Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susţinut, în mod constant, existenţa statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenţei judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (şi nu
doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziţie şi să apărăm statutul care ne este conferit constituţional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justiţie să se poată desfăşura în coordonatele respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord faţă de acţiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice”.
Judecătorii spun că sunt nemulţumiţi de schimbările legislative în domeniul justiţiei prin ordonanţe de urgenţă, însă dezaprobă formele radicale de protest ale unor magistraţi: „Este adevărat că statornicirea, în legile justiţiei, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor şi procurorilor - în acord cu statutul constituţional şi legal al acestora - a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiţie. De asemenea, este adevărat că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgenţă, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulţumeşte profund şi cu privire la care ne-am exprimat nemulţumirea îndreptăţită.
Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulţumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spaţiul public, de către unii judecători, în scopul obţinerii unor efecte «de stradă», pentru că, din perspectivă constituţională şi legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii.
Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparţialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenţei judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat”.
Judecătorii care semnează scrisoarea către CSM îşi exprimă dezacordul şi cu decizia unui grup de 30 de magistraţi, printre care se află şi Cristi Dănileţ, de a merge la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, prezentată într-un sens „catastrofal”: „Ne exprimăm dezacordul ferm faţă de modul în care se încearcă, la nivel intern şi internaţional, de către unii judecători, participanţi la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voinţa şi dorinţa majorităţii judecătorilor din România, în condiţiile în care doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest!
În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileţ) să se erijeze în persoana «reprezentativă» pentru Justiţia Română şi să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept. Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului”, declară preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel.

Lista semnatarilor:
Liviu Gheorghe Odagiu – preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia
Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreşedintele Curţii de Apel Alba Iulia
Adrian Emil Hancaş – vicepreşedintele Curţii de Apel Alba Iulia
Loredana Albescu – preşedintele Curţii de Apel Bacău
Maria Violeta Chiriac – vicepreşdintele Curţii de Apel Bacău
Elena Barbu – preşedintele Curţii de Apel Braşov
Nicoleta Hădărean – vicepreşedintele Curţii de Apel Braşov
Elisabeta Roşu – preşedintele Curţii de Apel Bucureşti
Luminiţa Criştiu-Ninu – vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti
Alina Nicoleta Ghica – vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti
Elena Raluca Costache – vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti
Marius Cristian Epure – preşedintele Curţii de Apel Constanţa
Eleni Cristina Marcu – vicepreşedintele Curţii de Apel Constanţa
Adina Ponea – preşedintele Curţii de Apel Craiova
Anamaria Cercel – vicepreşedintele Curţii de Apel Craiova
Cosmin-Răzvan Mihăilă – preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Cristina Truţescu – preşedintele Curţii de Apel Iaşi
Laura Baican – preşedintele Curţii de Apel Oradea
Loreley Mirea – vicepreşedintele Curţii de Apel Oradea
Marius Gabriel Săndulescu – preşedintele Curţii de Apel Piteşti
Andra Corina Botez – preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Paul Fratilescu – vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Maria Andrieş – preşedintele Curţii de Apel Suceava
Cristinel Grosu – vicepreşedintele Curţii de Apel Suceava
Andreea Ciucă – preşedintele Curţii de Apel Târgu-Mureş
Ioana Lucaci – vicepreşedintele Curţii de Apel Târgu-Mureş
Erica Nistor – preşedintele Curţii de Apel Timişoara
Marian Bratiş – vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara
Carmen Pârvulescu – vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara.


Judecătorii din CSM amână o decizie

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că va analiza atât problemele ridicate în cadrul adunărilor generale ale instanţelor, cât şi cele două scrisori ale unor preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale şi curţi de apel. Secţia pentru judecători s-a întrunit luni în regim de urgență după ce 30 de şefi de parchete şi 30 de şefi de tribunale au transmis câte o scrisoare prin care cer Secţiei pentru judecători să ia atitudine în privinţa protestelor magistraţilor.
„Având în vedere întregul context actual reprezentat de poziţia publică a unor magistraţi referitoare la desemnarea unei delegaţii de aproximativ 30 de judecători şi procurori care să se deplaseze la Bruxelles pentru a discuta cu membrii Comisiei Europene, poziţiile exprimate de judecători în cadrul adunărilor generale, precum şi cele două scrisori publice adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către conducerile tribunalelor şi curţilor de apel din ţară, Secţia pentru judecători subliniază rolul constituţional şi legal al Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei şi autoritate reprezentativă a sistemului de justiţie în raport cu alte instituţii ori autorităţi publice, atât naţionale, cât şi internaţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Secţia mai transmite că va analiza toate problemele ridicate în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti, care fac obiectul hotărârilor adoptate de acestea în ultima perioadă, precum şi aspectele învederate în cele două scrisori deschise şi va întreprinde toate demersurile legale pentru apărarea şi garantarea independenţei justiţiei, urmând să adopte reacţii instituţionale în acest sens.
„Totodată, Secţia pentru judecători adresează un apel la responsabilitate şi echilibru către întregul corp al judecătorilor, chemându-i pe aceştia să susţină Consiliul Superior al Magistraturii în adoptarea unei poziţii comune şi unitare în vederea îndeplinirii rolului său constituţional", potrivit sursei citate.

Material îngrijit de Flavius BONCEA