Când şi unde se poate vota pentru alegerile europarlamentare
Alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 26 mai 2019. Votul începe la ora 7.00, ora locală şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală. Pot vota toți cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
De asemenea, pot vota cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, având domiciliul sau reşedinţa în România şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.
Românii care votează la secţiile organizate în străinătate vor fi înscrişi pe listele electorale suplimentare.


Câţi europarlamentari sunt în PE și câţi reprezentanţi are România?
România va avea 32 de europarlamentari. Numărul total de euroaleși este de 751.
Grupul Partidului Popular European (PPE) este majoritar în PE. Dacă la nivelul României, partide precum PNL, PMP și UDMR obțin mai multe voturi, numărul aleșilor din grup va fi mai mare (în prezent sunt 218 eurodeputați populari, din care 13 sunt români) Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (PES) este formată acum din 190 de euroaleși (13 români). Votul din România în favoarea PSD poate influența numărul membrilor în următorul legislativ.
Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) are 70 de membri în prezent (3 români) - contează în țară voturile pentru ALDE, partid condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Alte grupuri:
- Conservatorii și Reformiștii Europeni (73 de euroaleși, dintre care doi sunt români);
- Grupul Stânga Unită Europeană și Stânga Verde Nordică (52 de membri în prezent);
- Grupul Verzilor/ Alianța Liberă Europeană (52 de membri în prezent, printre care și László Tőkés);
- Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (45 de membri);
- Europa Națiunilor și Libertății (36 membri).

Cine sunt candidaţii propuşi de partidele din România pentru Parlamentul European
Iată primii candidaţi ai partidelor politice, în ordinea de pe liste, pentru scrutinul din 26 mai:


Lista PSD
1. Rovana Plumb, 2. jurnalista Carmen Avram, 3. senatorul Claudiu Manda, 4. preotul Cristian Terhes, 5. Dan Nica, europarlamentar, 6. Maria Grapini, europarlamentar,
7. deputatul Tudor Ciuhodaru, 8. Dragoș Benea, 9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, 10. Andi Cristea, 11. Natalia Intotero, 12. Gabriela Zoană, euro parlamentar, 13. Bianca Gavriliță, 14. Emilian Pavel, 15. Doina Pană.


Lista ALDE
1. Norica Nicolai, 2. Daniel Barbu, 3. Renate Weber, 4. Ovidiu Silaghi, 5. Varujan Vosganian, 6. Andrei Gerea, 7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, 8. deputatul Eusebiu Pistru, 9. Horia Victor Toma, fost europarlamentar, 10. Tudor Tim Ionescu, de la organizaţia de tineret ALDE.

 
Lista PNL
1. Rareș Bogdan, jurnalist, 2. Mircea Hava, primar Alba Iulia, 3. Siegfried Mureșan, europarlamentar, 4. Daniel Buda, europarlamentar, 5. Adina Vălean, europarlamentar, 6. Vasile Blaga, fost co-președinte PNL, 7. Dan Motreanu, fost deputat, 8. Gheorghe Falcă, primar Arad, 9. Cristian Bușoi, europarlamentar, 10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar, 11. Vlad Nistor, 12. Mihai Țurcanu, europarlamentar, 13. Violeta Alexandru, 14. Ligia Ionescu Popescu, 15. Laura Dumitru.


Lista USR-PLUS
1. Dacian Cioloș, președintele PLUS, 2. Cristian Ghinea (USR), 3. Dragoș Pîslaru (PLUS), 4. Clotilde Armand (USR), 5. Dragoș Tudorache (PLUS), 6. Nicolae Ștefănuță (USR), 7. Vlad Botoș (USR), 8. Ramona Strugariu (PLUS), 9. Vlad Gheorghe (USR), 10. Alin Mituță (PLUS), 11. Anamaria Naomi Reniuț (PLUS), 12. Valeriu Nicolae (PLUS), 13. Oana Țoiu (PLUS), 14. Radu Ghelmez (USR), 15. Liviu Iolu (PLUS).


Lista PMP
1. Traian Băsescu, 2. Eugen Tomac - preşedinte PMP, 3. Ioana Constantin - consultant management şi Comunicare, 4. deputatul Marius Paşcan, 5. Președintele PMP Călărași, Simona Vlădica, 6. deputatul Robert Turcescu, 7. Teodora Desagă, consilier parlamentar, 8. vicepreședinte PMP Petru Movilă, 9. deputat Cătălina Bozianu, 10. președintele PMP Argeș, Cătălin Bulf.


Lista UDMR
1. Eurodeputat Iuliu Winkler, 2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), 3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR, 4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar, 5. europarlamentarul Csaba Sógor.


Lista Pro România
1.Victor Ponta, 2. comisarul european Corina Crețu, 3. fostul premier Mihai Tudose, 4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă, 5. Geanina Pușcașu, 6. Gabriela Podașcă, deputat, 7. Cristian Cosmin, 8. Ioana Petrescu, 9. Mihai Sturzu, 10. Ionela Danciu.


Lista UNPR
1. Ilie Năstase, 2. Anghel Iordănescu, 3. Luminița Adam, vicepreședinte al partidului, avocat, 4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar, 5. Mircea Manolache, președintele organizației Iași, 6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 București, 7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreședinte UNPR, 8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galați, 9. Laura Berbecaru, 10. Ene Dinga, prof. univ.


Lista PRU
1. Bogdan Diaconu, 2. Andrei Piticaş, 3. Ionuţ Stuparu, 4. Ioan Constantinescu, 5. Sorin Deac, 6. Narcis Someşfelean, 7. Ştefan Lungu, 8. Laura Vicol.


Lista PRODEMO
1. Alexandrescu Vasile Constantin, 2. Burdușel Emilian Aristide.


Lista Partidul Social Democrat Independent (PSDI).
1. George Cornel Comșa, 2. Mariana Carmen Dăscălescu, 3. Radu Stancu, 4. Sergiu Plîngău.


Lista Partidul Blocul Unității Naționale (BUN)
1. Alexandru Vulpoiu, 2. Costel Stanciu, 3. Saveta Ionisei, 4. Manuela Aciubotăriței.


Lista Partidul Socialist Român (PSR)
1. Marin Badea, 2. Violeta Mercea, 3. Petrică Dima, 4. Corneliu Reigler.


Candidați independenţi
• Gregoriana Carmen Tudoran
• George-Nicolae Simion
• Peter Costea.

Ce poate face europarlamentarul tău pentru tine?
Printre responsabilități:
- Poate formula proiecte de lege, care dacă sunt adoptate se aplică tuturor statelor membre UE;
- Poate lansa proiecte pentru susținerea anumitor comunități locale;
- Poate formula solicitări pentru organizarea unor anchete ale PE în cazul de interes public;
- Europarlamentarii se pot deplasa în circumscripțiile electorale pentru a discuta cu alegătorii despre problemele locale;
- PE are un rol important în stabilirea bugetului UE.

Care a fost prezenţa la vot la ultimele alegeri europarlamentare?
În general, prezența la vot la alegerile europarlamentare a fost una scăzută. La scrutinul din 2014, doar 32% dintre alegători au decis să meargă la secții. Și totuși, anul acesta europarlamentarele sunt un test pentru partide în așteptarea
prezidențialelor. Analiștii politici spun că formațiunile care nu se califică la europarlamentare vor dispărea de pe scena politică.

Ce trebuie să știi despre referendumul pe teme de justiţie din 26 mai?
În secțiile de votare veți primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare și două pentru referendum (câte un buletin pentru fiecare întrebare de la referendum). Dacă nu doriți să votați la referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spațiului pentru semnătură de pe listele permanente.
Aplicaţi ştampila cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opțiunii de la referendum.
Cele două întrebări ale referendumului din 26 mai care vor fi incluse pe buletinul de vot sunt:
1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”
2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Cum se votează
Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ştampila de control a secţiei de votare. Dacă aceasta lipseşte, votul va fi declarat nul!
Aplicaţi ştampila cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opţiunii de la referendum.
Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secţiei de votare să rămână în afară, şi introduceţi-l apoi în urna corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri şi referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
Dacă greşiţi aplicarea ştampilei, puteţi cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.
Restituiţi ştampila şi primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărţile de identitate).
Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votaţi doar la referendum sau la europarlamentare.
Alegătorii care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secţia de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoţită de documente justificative.
Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor. În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială şi materialele necesare votării. Fiecare secţie de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21 înapoi la secţia de votare.


Pagină îngrijită de Delia GRIGORE