Comisia de la Veneţia a publicat luni, 24 iunie, opinia sa despre OUG 7/2019 şi OUG 12/2019, prin care s-au adus modificări legilor justiţiei (303, 304 şi 317/2004). Comisia recomandă Guvernului să folosească ordonanţele de urgenţă doar în cazuri excepţionale, dar şi să opereze câteva clarificări în ceea ce priveşte activitatea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Forul european sugerează că este nevoie de consolidarea SIIJ, pentru că în actuala formă ar avea competenţe prea extinse raportate la capacitatea de funcţionare, ceea ce ar putea duce la generarea unor obstacole în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
Iată câteva fragmente din concluziile raportului Comisiei de la Veneția:
„Comisia de la Veneția remarcă cu regret că cele mai problematice elemente din reforma din 2018, identificate în avizul din octombrie 2018, au rămas neschimbate sau au fost agravate. Cele mai importante aspecte ale reformei în desfășurare a sistemului judiciar sunt următoarele:
- cel mai alarmant este faptul că Guvernul continuă să facă modificări legislative prin ordonanțe de urgență. În timp ce Constituția indică în mod clar că aceasta ar trebui să fie o măsură excepțională, legiferarea prin OUG a devenit o rutină. Reguli fundamentale ale funcționării instituțiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede și prea des, fără pregătire și fără consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatelor și motivele reale din spatele acestor schimbări. Textele legale rezultate nu sunt clare. Această practică slăbește controlul extern asupra guvernului, este contrară principiului separării puterilor și tulbură securitatea juridică. Comisia de la Veneția invită autoritățile române să limiteze drastic utilizarea OUG. În ceea ce privește modificările aduse celor trei legi din domeniul justiției, acestea ar trebui făcute printr-o procedură legislativă normală;
- motivele înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cu o jurisdicție vagă, rămân neclare. Procurorii-șefi ai acestei Secții au fost numiți în baza unei proceduri provizorii care, de facto, a eliminat Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din procesul de decizie. Este neclar până în ce punct procurorii Secției și șeful acesteia se află sub controlul ierarhic al procurorului general. Din moment ce Secția nu ar putea face față tuturor cazurilor care intră în competența sa, există riscul să devină un obstacol în fața luptei împotriva corupției și a crimei organizate;
- modalitatea de numire și demitere a procurorilor de rang înalt a rămas, în esență, aceeași, cu ministrul Justiției având un rol decisiv în acest proces, fără a putea fi contrabalansat de președintele României sau de CSM. Este recomandată implementarea unei proceduri de numire care să ofere Secției de procurori a CSM un rol cheie pro-activ în procesul de numire a tuturor procurorilor de rang înalt din sistemul judiciar;
- este posibilă revocarea procurorilor aflaţi deja în funcţii prin recurgerea la noi criterii de eligibilitate, alese arbitrar.
Comisia de la Veneţia îndeamnă autorităţile române să nu aplice noile criterii de eligibilitate în cazurile procurorilor care erau deja în funcţii în momentul în care au fost adoptate amendamentele respective. Comisia de la Veneţia rămâne la dispoziţia autorităţilor române şi a Comitetului de Monitorizare al Adunării Parlamentare pentru asistenţă suplimentară”, precizează raportul.
Iohannis: „Toate acestea au condus la vulnerabilizarea și reducerea democraţiei”.
Președintele României, Klaus Iohannis, salută adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), a „Parametrilor privind relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație: listă de criterii” (‘Parameters on the relationship between the parliamentary majority and the opposition in a democracy: a checklist’).
Elaborarea și adoptarea acestui document foarte important, de referință, al Comisiei de la Veneția au fost sprijinite de România inclusiv prin organizarea, la București, de către Administrația Prezidențială și Comisia de la Veneția, cu sprijinul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în perioada 6-7 aprilie 2017, a Conferinței internaționale „Interacțiunea dintre majoritatea politică și opoziție într-o democrație”, sub Patronajul Președintelui României și al Secretarului General al Consiliului Europei.
Președintele Klaus Iohannis a exprimat de altfel susținerea sa pentru acest demers al Comisiei de la Veneția încă din ianuarie 2017, în discursul susținut în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Cu acel prilej, Președintele României a arătat: „Avem nevoie de societăți democratice solide, în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăţi în care principiul cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice funcţionează ireproşabil.
Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte - la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii - a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toţii avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului”.
Elaborarea acestor parametri a fost motivată de evoluțiile îngrijorătoare dintr-o serie de state europene, în care democrația și statul de drept au fost afectate de comportamente politice abuzive ale majorităților aflate la putere prin înlăturarea sistemului de control democratic (checks and balances) asupra puterilor majorității, prin adoptarea grăbită de acte normative fără dezbatere politică veritabilă și transparentă, prin numiri sau destituiri abuzive de oficiali ai unor agenții independente sau de judecători. Toate acestea au condus la vulnerabilizarea și reducerea democrației și la relații tensionate între majoritate și opoziție.
Documentul Comisiei de la Veneția cuprinde, pe de o parte, o serie de principii generale care trebuie să guverneze relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație și, pe de altă parte, o listă de criterii care includ standarde ce trebuie respectate pentru a asigura corecta aplicare a acestor principii, pentru prezervarea pluralismului politic veritabil și a rolului opoziției parlamentare în calitate de contrapondere politică și alternativă viabilă la guvernare.
Printre principiile generale incluse în Parametrii elaborați de Comisie, considerate drept garanții pentru opoziție, fără respectarea cărora există riscul ca o democrație constituțională să se transforme într-un regim autoritar, se numără:
1. respectarea valorilor pluralismului și libertății; criticile opoziției să nu fie privite ca un element distructiv și ca lipsă de acceptare a rezultatelor alegerilor, iar vocea opoziției să fie auzită și respectată;
2. existența unui sistem democratic de control reciproc (checks and balances) între instituțiile statului, sistem care include și societatea civilă și presa liberă;
3. principiul cooperării loiale și constructive între organele statului pentru realizarea interesului public, ceea ce presupune control și respect reciproc între instituțiile statului;
4. principiul responsabilității împărtășite între majoritate și opoziție față de societate (sau principiul solidarității politice) - atât majoritatea, cât și opoziția trebuie să acționeze pe baza angajamentului comun și responsabil față de interesul public al cetățenilor, iar majoritatea trebuie să acționeze în exercitarea puterii cu auto-reținere și cu respect față de opoziție, într-o manieră incluzivă și transparentă, având în vedere că în viitor ar putea deveni la rândul său opoziție, în conformitate cu regulile democratice;
5. măsurile adoptate de majoritate nu trebuie să afecteze statul de drept și nu trebuie să vizeze modificarea regulilor „jocului” democratic, care înseamnă până la urmă posibilitatea alternării la putere prin alegeri libere și corecte (majoritatea nu ar trebui să abuzeze de puterile sale pentru a face imposibil sau foarte dificil ca minoritatea să devină majoritate; dacă regulile jocului democratic trebuie schimbate, schimbarea nu trebuie să fie prea ușor de făcut, trebuie să fie transparentă și precedată de o consultare publică adecvată, nu trebuie să vizeze subminarea principiilor fundamentale ale sistemului democratic și a statului de drept și trebuie să respecte drepturile minorității);
6. sistemul democratic să permită un proces eficient de luare a deciziilor; interacțiunea dintre majoritate și opoziție trebuie să respecte întotdeauna imperativul de asigurare a unui echilibru corect între interesele legitime ale majorității și ale opoziției, ambele având o datorie politică de cooperare loială și constructivă.

Pagină îngrijită de Delia GRIGORE