Suntem o societate cu adevărat democratică? Cunoaștem suficient istoria pentru ca să știm unde ne încadrăm? Ce înseamnă extremele într-un sistem democratic just? sau Cum alunecăm în gândirea separatistă fără să ne dăm seama? Sunt doar câteva din întrebările care își găsesc răspuns în cadrul expoziției și dezbaterii ”Pentru o democrație activă - împotriva extremismului de dreapta”. Expoziția este menită să ne apere împotriva gândirilor separatiste, atât de des întâlnite chiar și în ziua de azi, cu preponderență în Europa de Est. Inclusiv în zona Banatului există grupuri de oameni mai mult sau mai puțin articulate politic care încearcă să impuna o ideologie a inegalității evidente, un discurs care face apel la o entitate culturală politică ce neagă diversitatea, ce respinge valorile culturii democratice. Pentru a combate acest fenomen, trebuie să ne uităm în istorie, pentru că e foarte ușor să uităm trecutul și să cădem în ideologia xenofobă, rasistă în care judecăm și diferențiem oamenii în funcție de rasă, sex sau obiceiuri.
”E foarte important să avem o dezbatere pe tema extremismelor de orice fel. Noi discutăm foarte mult problema comunismului și problema extremismului de stânga în cultura românească, dar prea puțin despre extremismul de dreapta. Trebuie înțeleasă ideologia regimului comunist prin ideologiile totalitare care au existat înainte de regim sau în paralel cu el. Sunt 3 mari mișcări de extremă dreaptă în Europa care sunt cunoscute ca originale. E mișcarea nazistă, e cea fascistă italiană și mișcarea legionară.
De ce trebuie să discutăm despre acest fapt? Pentru că astazi pericolul în Europa și, în special în Europa de Est, nu vine din extrema strângă ci este reprezentat de extrema dreaptă care redescoperă ideile rasiste, antisemite, xenofobe pe care le practică în multe discursuri. Dacă ne uităm în presă, atât în România cât și în Ungaria, fosta Iugoslavie, Bulgaria, Grecia se regăsesc multe accente pe aceste curente. Pericolul pentru aceste națiuni care s-au redeșteptat după desființarea comunismului, este să se întoarcă la modul de gândire de tip exclusivist, fascistoid, în care introducem în discursurile noastre cine de ce etnie este, sau modul în care se raportează cineva la identitatea proprie, națională. Faptul că vorbim prea mult de națiune și prea puțin despre societate, ne arată că suntem într-o legătură strânsă cu orientările de dreapta.
Ne trebuie studii epirice, prin Fundație au fost încurajate aceste studii. De exemplu, la noi în țară apare cuvântul legionar în ziar care e aprobat inclusiv de Biblioteca Națională. Are sintagme din ideologia legionară. Sigur că e doar un exemplu, dar sunt multe ziare care sub aparențele unei democrații își dezvoltă un discurs de drepta sau chiar de extremă dreapta.
Cel mai notoriu dintre exemple în acest moment este, dincolo de partea conflictuală dintre Ucraina și Rusia, în Ungaria. Din păcate, țara de lângă noi și-a schimbat cu totul codul cultural și înclină spre extrema dreaptă până la nivel de putere politică. Noi nu avem un asemenea partid care să fie coparticipant la viața publică, dar în Ungaria există și a ajuns la 20% în ultimele alegeri. De acolo și ideologiile rasiste sau semnele de întrebare care vin din partea Europei cu privire la democrația Ungariei.” a spus în dechidere Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă.
Expoziția ”Pentru o democrație activă-împotriva extremismului de dreapta” cuprinde 17 panouri mobile și este un proiect de anvergură realizat de Fundația „Friedrich-Ebert” și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara, în Sala Baroc, până pe 17 martie.
Andreea VASILESCU
