Piața SAN PIETRO, Roma, Italia
Pentru a-şi motiva şi mai puternic hotărârea cu privire la proiectul pentru Pieţele Libertăţii şi Unirii – primarul Nicolae Robu, a postat, pe o reţea de socializare, imagini cu pieţe celebre ale Europei, lipsite de vegetaţie.
Reprezentanții Primăriei Timișoara nu au dat un răspuns clar cu privire la numărul arborilor care vor fi plantaţi în Piața Libertății. Până în prezent, timişorenii se pot bucura de unul singur, alături de cei trei care au supraviețuit procesului de modernizare pe bani europeni.
Întâiul gospodar al Timişoarei a adăugat şi câte o descriere a locului respectiv. ,,Piaţa Libertăţii ar trebui să fie o zonă aerisită în care turiştii să poată admira şi fotografia clădirile istorice din patrimoniul oraşului”, explica, în februarie, edilul-şef al capitalei Banatului. Cert este că acele clădiri istorice din „Piaţa Roşie”, dar şi din alte locuri, se degradează pe zi ce trece.
Astfel, edilul-şef a ales fotografii cu mai multe pieţe din Italia — Franţa, Germania, Spania, Belgia, Croaţia, Praga, Polonia şi Finlanda —. Gestul a apărut ca urmare a criticilor din partea celor care nu susţin hotărârile sale. În opinia întâiului gospodar al oraşului de pe Bega, cine nu este de acord cu viziunea sa nu înţelege conceptul de viaţă.
„Arată foarte bine, superb chiar! Sunt fără vegetaţie, pline, în schimb, de viaţă umană! În curand, lor li se vor alătura Piaţa Unirii şi Piaţa Libertăţii din Timişoara, ambele gândite şi realizate în acelaşi concept cu ele. Micile spaţii verzi care vor fi în Piaţa Unirii şi puţinii copaci care vor exista în Piaţa Libertăţii nu vor reprezenta un impediment pentru acceptarea celor două pieţe timişorene alături de pieţele celebre!”, a scris primarul Nicolae Robu pe o reţea de socializare.
Conform spuselor edilului-şef, şi Piaţa Unirii va fi cu totul schimbată, adică aproape fără vegetaţie.
Piaţa Libertăţii, unul dintre cele mai frumoase locuri ale oraşului, a devenit „Piaţa Roşie”. Şi aşa va rămâne. În totalitate? La fel şi Piaţa Unirii?
Problema proiectului Pieţei Libertăţii, denumită de mulţi „Piaţa Roşie”, a creat divergenţe în rândul cetăţenilor capitalei Banatului. Dacă unii sunt susţinătorii ideilor primarului Nicolae Robu, alţii îi atacă hotărârile şi consideră că a distrus frumuseţea locului. Iniţial, reprezentanţii Primăriei Timişoara au declarat că „Proiectul privind reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Timişoarei este în curs de implementare şi a fost revizuită documentararea tehnică. Pentru Piaţa Libertăţii, proiectul cuprinde 51 de arbori, precum şi arbuşti şi alte tipuri de vegetaţie. Revizuirea proiectului se datorează necesităţii de punere în valoare a vestigiilor, dar şi faptului că o serie de conducte au fost repoziţionate. În plus, Piaţa Libertăţii este străbătută şi de multiductul pentru cablurile reţelelor de transmitere date / voce“.
Declaraţia edilului-şef Robu versus declaraţia reprezentanţilor Primăriei Timişoarei. Contrazicerea, o strategie?
Însă, edilul-şef, întors din vizita pe care a avut-o în SUA, a contratis declaraţia reprezentanţilor Primăriei Timişoara şi a înlăturat speranţa cetăţenilor care doreau vegetaţie în cele două locuri. Motivul? În toate pieţele europene de mari dimensiuni nu există copaci sau alte tipuri de vegetaţie şi că aşa trebuie să fie şi în Piaţa Libertăţii, şi în Piaţa Unirii. Primarul oraşului a susţinut că peisagiştii nu au venit niciodată la o discuţie pe baza acestor proiecte. „Problema asta a copacilor nu e aşa de simplă, aşa cum unii o tratează. În majoritatea pieţelor, inclusiv în Piaţa Unirii din Timişoara, nu există niciun copac deoarece ea îşi are o anumită definiţie şi există un anumit concept arhitectural. Este foarte simplu să plantezi copaci pe care, apoi, să îi vezi uscaţi. Pe un teren care are densitate foarte ridicată, din anumite materiale făcute special ca să suporte bine pavajul, copacii nu sunt bine hrăniţi şi nu rezistă. În plus, când le cresc rădăcine, se produc denivelări pe o arie largă în jurul lor. Şi toate aceste aspecte vi le spun eu, car am plantat 3.900 de copaci. Mie chiar îmi plac copacii şi nu fac din asta o temă politică. Piaţa Libertăţii ar trebui să fie o zonă aerisită în care turiştii să poată admira şi fotografia clădirile istorice din patrimoniul oraşului”, a explicat edilul-şef al capitalei Banatului.
Deşi proiectul Pieţei Libertăţii trebuia finalizat până în decembrie 2014, lucrările s-au desfăşurat în pas de melc. Nici situaţia Pieţei Unirii nu este certă, termenul limită al proiectului fiind până la sosirea verii.
Timişorenii sunt trimişi la plimbare, dacă vor vegetaţie, adică în parcuri.
Cei care doresc să se relaxeze sau să se plimbe printr-un loc plin de vegetaţie au o ultimă variantă: parcurile. Asta pentru că edilul-şef vrea să transforme Piaţa Libertăţii într-un loc dedicat diverselor evenimente cultural-artistice. În viziunea sa, copacii reprezintă un impediment pentru realizarea scopului pe care şi l-a propus. „Dacă vă uitaţi la top 25 pieţe europene veţi vedea că în 23 dintre ele nu există niciun copac, pentru că sunt, toate, pieţe de evenimente, nu de stat pe bancă la umbra unui copac. Timişoara oferă o mulţime de parcuri în care se poate sta pe bancă, la umbra copacilor, şi admira aranjamentele florale frumoase pe care le avem în multe dintre parcurile noastre”, declara, săptămâna trecută, primarul Robu.
Cum vede primarul Robu Piaţa Libertăţii?
„Lumea nu ştie ce vom face în Piaţa Libertăţii. Ea va fi folosită aşa cum sunt pieţele, în general, în lume, nu ca loc de stat pe bancă, la umbră. Asemenea locuri sunt parcuri. Piaţa Libertăţii va fi un loc plin de viaţă, în primul rând cultural-artistică. Studenţii de la Facultatea de Muzică vor avea, acolo, reprezentanţii în fiecare zi, deja am discutat cu decanul. Vor fi cvartete de coardă, formaţii de instrumentişti cu instrumente de suflat, chitarişti şi alte genuri musicale şi reprezentări. În altă parte, vor fi pictori, graficieni şi caricaturişti”, explica edilul-şef într-un interviu acordat postului local de radio.
Primarul Robu şi-a propus să planteze 10.000 de copaci până îşi termină mandatul.
Alexandru Virgil STOICA
