Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii România (2025), aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată rețelelor sociale, unde simt presiune, suprastimulare și, uneori, respingere. Într-o anchetă Salvati Copiii din 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată. Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile „perfecte” ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați, avertizează experții organizației Salvați Copiii România.
Miniseria Adolescence de pe Netflix aduce în prim-plan o realitate pe care o știam cu toții, în care utilizarea problematică a rețelelor de socializare de către copii reprezintă un factor de risc în sănătatea mintală a adolescenților. Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup. Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare.
Datele recente despre conduita digitală a copiilor, ne arată că, în 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele sociale era de 8,2 ani. Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025. 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale. Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Ce spun adolescenții? „Nu înțeleg de ce unii comentează la orice postez, nici măcar nu ne cunoaștem față în față, doar pe jocuri. Uneori mă enervez rău, că-mi vine să sparg calculatorul” - Radu, 15 ani; „Dacă postez ceva și nu primesc reacții, încep să mă sperii, nu știu ce se întâmplă, am greșit?..mă vorbesc pe la spate, mă simt tot mai singură” - Alina, 16 ani; „Chiar și atunci când eram singur în cameră, mă simțeam de parcă toți se uitau la mine și râdeau, îmi intrase în piele... nu mai eram eu, doar ceva urât, ce ziceau ei despre mine. Nu știe nimeni cât doare...” - Mirela, 17 ani; „Oare mă place cineva? Nu merit să fiu aici!” - Nadia, 12 ani.
Astfel, în lipsa unei relații de atașament care oferă reglare emoțională, se poate crea o imaginea de sine fragilă, instabilă, falsă și apare sentimentul de anxietate, iar copilul nu mai știe cine este în absența reacțiilor din online. Copiii au nevoie de părinți disponibili fizic și afectiv, pentru că fără un adult prezent, cald, coerent și implicat, social media devine mamă, tată, oglindă, referință și judecător.
