Din noiembrie 2009, nici un angajat al Primăriei Timișoara nu mai intra sau ieșea din clădire fără să-și scaneze degetul arătător, pentru identificarea amprentei. Sistemul a fost controversat de la bun început, 11 din cei 600 de angajați refuzând să li se ia amprente. Aparatura de monitorizare a angajaților a costat, la vremea aceea, 12.000 de euro și a fost folosită în premieră în România. Vizitatorii primăriei puteau intra fără nici o grijă.
În decembrie 2015, Primăria Timișoara a fost amendată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu suma de 18.000 de lei din cauza sistemului de amprentare a angajaților, pentru pontaj. Primăria Timişoara nu a adoptat suficiente măsuri de confidențialitate și securitate a datelor prelucrate. Primarul Nicolae Robu a spus că pentru pontarea angajaților o să revină la condica pe hârtie, sistemul cu cartele nefiind o soluție pentru că acestea sunt transmisibile și se pierde controlul angajaților.
Revenind la zilele noastre, Primăria Timișoara, acum de o deplină transparență, „de sticlă” chiar, pune la bătaie suma de 485.000 de lei pentru un „subsistem de control acces cu turnicheti, in institutia Primăriei Municipiului Timișoara (str. C.D. Loga nr. 1) și clădirea situată pe Bv. Mihai Eminescu nr. 2b (fostul sediu DFMT)”. Momentul este foarte bine ales, în contextul în care ni se cere tuturor - nu-i așa? - să strângem cureaua.
Vor fi supravegheați atât angajații, cât și vizitatorii, în așa fel încât să nu mai umble lumea aiurea, cum are chef, prin primărie. Sistemul va fi folosit pentru controlul accesului și pentru pontajul angajaților. Va fi cu cartele, în așa fel încât să nu permită intrarea mai multor persoane cu aceeași cartelă de acces, dar despre transmiterea acestora nu se spune nimic.
„Clădirile cu trafic intens de persoane au nevoie de contorizare și restricționare a accesului, de aceea este potrivit acest tip de sistem. Prin folosirea unui sistem de control acces cu turnicheți se poate vizualiza: situația prezenței și a pontajului personalului; zonele de acces pentru fiecare persoană în parte; perioadele de timp în care acestea au acces într-o anumită locație cu risc mai mare sau mai mic din punct de vedere al securității; posibilitatea gestionării prezenței persoanelor cu drepturi diferite de acces în anumite zone din diverse locații”, se mai arată în documentația de pe site-ul Primăriei Timișoara.
