Proiectul Traseului Revoluției, lansat de administrația Fritz încă de prin 2021, este pus, încet-încet, în practică.
Ce ni se spunea? „De la Piața Maria, unde au început primele proteste, până la Cimitirul Eroilor, acest traseu spune povestea sacrificiului și curajului prin care timișorenii au luptat pentru libertate. Fiecare dintre aceste locuri va fi marcat cu elemente distincte de design urban: plăci din granit turcoaz (?!), benzi din bronz gravate cu texte explicative și mărturii personale ale participanților la Revoluție. În plus, vizitatorii vor putea accesa prin coduri QR o platformă interactivă care conține imagini, înregistrări video și audio din acele zile decisive, oferind o experiență imersivă și educativă. Tehnologia realității augmentate (AR) va aduce un element inovator, permițând retrăirea atmosferei și emoțiilor din timpul Revoluției” - conform unui comunicat al Primăriei Timișoara.
Ce avem, de fapt? Plăcile din granit turcoaz, importat din Iran (celelalte două variante erau Indonezia și Brazilia), au fost montate și pot fi vizionate și pe două amplasamente din Piața Victoriei, unul în fața Operei și celălalt în fața Catedralei. La fiecare dintre acestea se poate observa că unele plăci au crăpături, din păcate, astfel că durabilitatea punctelor de pe Traseul Revoluției se află sub semnul întrebării. Benzile din bronz gravate cu texte explicative nu există deocamdată, după cum nici de vreun cod QR nu poate fi vorba. Cât despre realitatea augmentată, și aceasta lipsește. Realitatea nefardată ne arată, după topirea zăpezii, o mare mizerie pe plăcile din prețiosul granit iranian aflate lângă Catedrală, precum și un soi de bancă bizară din beton, înțepenită între scânduri.
Proiectul este finanțat prin PNRR cu aproape 7,6 milioane de lei, inclusiv TVA, și ar trebui finalizat până în luna mai a acestui an.
