
Contrar unor prejudecăți deja formate despre ei, angajații din România au un nivel de implicare peste media europeană și productivitate peste nivelul global, potrivit rezultatelor „Barometrului fericirii la locul de muncă”, ediția 2026, lansat de Pluxee în parteneriat cu The Happiness Index.
Angajații români înregistrează niveluri tot mai mari ale implicării și fericirii la locul de muncă, similare referinței globale, și depășesc standardul european în privința ambilor indicatori. Angajații români obțin un scor bun, de 7,7 din 10, pentru calitatea relațiilor cu colegii, unul dintre „motoarele” productivității fiind plăcerea de a lucra în echipă. Forța de muncă din România se remarcă printr-o percepție pozitivă asupra nivelului de productivitate a echipei directe. Totuși, angajații români trăiesc „paradoxul înaltei performanțe”, productivitatea percepută nefiind dublată de un sentiment puternic de apartenență la organizație.
Eșantionul care a stat la baza acestei cercetări a inclus peste 3.600 de angajați români. Studiul face parte dintr-un demers global, concretizat prin cercetarea Global Workplace Happiness Report, publicată de The Happiness Index anul acesta, în urma colectării răspunsurilor a 80.000 de angajați din 115 țări.
Atât în cazul forței de muncă românești, cât și al celei de la nivel global, productivitatea este susținută în special de plăcerea de a lucra în echipă, ceea ce se reflectă în același scor bun, de 7,7, obținut de ambele categorii de angajați pentru indicatorul emoțional privind relațiile cu colegii.
Forța de muncă din România a înregistrat un scor general pentru sănătatea culturii organizaționale de 7,3, depășind scorul din 2025, de 7,0. Acest rezultat este în linie cu cel global și peste media europeană, de 6,9. Acest avans este determinat atât de creșterea implicării (scor de 7,4 în 2026 față de 7,1 în 2025), reflectând o satisfacție mai mare la locul de muncă, cât și de evoluția nivelului de fericire (scor de 7,2 în 2026 față de 7 în 2025), susținută de un grad mai ridicat de autonomie în cadrul jobului. Conform studiului publicat în 2026, angajații români au înregistrat un scor al implicării la locul de muncă de 7,4, similar referinței globale de 7,3, media europeană fiind de 6,9. Românii ies în evidență prin faptul că simt că echipa lor directă are un nivel înalt de productivitate la job. Pentru acest indicator, angajații români au obținut un scor de 7,9, depășind atât rezultatul global de 7,6, cât și pe cel al colegilor europeni, de 7,1. În ceea ce privește fericirea la locul de muncă, asociată cu dimensiunea instinctivă și cea emoțională a nevoilor umane, angajații români înregistrează un scor de 7,2, în linie cu referința globală de 7,3, dar peste media europeană, de 7,0.
Aceste caracteristici ale culturii organizaționale definesc „paradoxul înaltei performanțe, observat în mod special în cazul angajaților români. Ei se remarcă la capitolul productivitate, dar rămân în urma etalonului global în privința dimensiunilor mai personale ale muncii, precum conectivitatea emoțională. Prin urmare, se conturează necesitatea dezvoltării unor modalități de consolidare a sentimentului de apartenență, având în vedere că angajații români încă manifestă un nivel scăzut în acest sens, tendința fiind de a se percepe mai degrabă ca elemente ale unui mecanism decât ca parte a unui colectiv.
Alte concluzii evidențiate de „Barometrul fericirii la locul de muncă”, ediția 2026. Cei mai mulți români nu vor să-și schimbe jobul: În România, 73% dintre angajați intenționează să rămână la jobul actual, un rezultat similar celui global, de 72%, și cu 8 puncte procentuale peste standardul european, de 65%. România se remarcă printr-o expunere mai mică la riscul de fluctuație a personalului în comparație cu Europa: 17% dintre români vor să își părăsească locul de muncă în următorul an, față de 19% la nivel european și 14%, global. În același timp, ponderea angajaților considerați pasivi din perspectiva loialității este de 10% în România, comparativ cu 14% la nivel global și 16% în Europa.
Recompensa financiară se situează sub așteptări. Cu un scor de 6,1, angajații români resimt un decalaj între performanță și salariul sau beneficiile primite față de media globală, de 6,5, ceea ce pune în pericol retenția talentelor.
În același timp, există mulți angajați nemulțumiți. Reputația internă rămâne o provocare pentru organizațiile din România. Peste o treime dintre angajații români nu ar recomanda compania la care lucrează.

