Pe un ton triumfalist, ca și cum ar fi o mare realizare să-ți întreții terenurile aflate în proprietate, Primăria Timișoara anunța, la data de 8 iulie: „Încă un teren degradat din cartiere, transformat. Pe Strada Verde, în Lipovei, un teren care până de curând era plin de deșeuri amestecate, moloz, saltele și canapele abandonate și vegetație crescută necontrolat e complet curățat. Au fost îndepărtate deșeurile, vegetația uscată și tot ce făcea zona inaccesibilă. În locul lor au fost create alei naturale din pietriș și scoarță de copac, iar spațiul este din nou deschis comunității. În perioada următoare, colegii de la Spații Verzi vor amplasa și bănci sau alte locuri de stat, astfel încât cei din zonă să se poată bucura de umbră, de o plimbare cu câinele sau pur și simplu de un loc liniștit aproape de casă”.
Anunțul a venit ca și cum terenul ar fi fost teleportat în brațele administrației locale de pe altă planetă. Situația a fost, însă, sesizată, de presă și cetățeni de mai multă vreme, cum ar fi, de exemplu, acum un an https://www.ziarultimisoara.ro/actualitate/16456-timisoara-cartierelor-loveste-in-continuare-jungla-deasa-in-loc-de-baza-sportiva-in-calea-lipovei-video-si-foto
Ceea ce uită Primăria Timișoara este să informeze publicul asupra situației complexului sportiv care trebuia construit pe acel teren de 11.000 de metri pătrați, cu un bazin de înot acoperit, unul în aer liber, terenuri de tenis, teren multifuncțional și alte amenajări interioare/exterioare. Un proiect lăsat „la cheie” de fosta administrație în anul 2020. Mai mult, a existat o licitație, un contract de execuție semnat de însuși primarul Dominic Fritz în decembrie 2020. Ordinul de începere a lucrărilor nu a mai venit niciodată, s-a ajuns în instanță, iar câștigătorul licitației a avut câștig de cauză în octombrie 2023. Sentința definitivă a Curții de Apel Timișoara obliga municipalitatea să ajusteze prețul și să pună în aplicare contractul.
De atunci, s-a cam așternut liniștea peste proiect și vegetația sălbatică s-a înstăpânit pe teren. Până acum câteva zile, când Primăria Timișoara a găsit de cuviință să se laude cu o mică defrișare și cu improvizarea unor alei din zgură și resturi vegetale, improprii pentru o plimbare civilizată într-un oraș. Poate în vreo zonă mai izolată, de munte, ar merge, dar nu la Timișoara, unde oamenii se încalță și cu pantofi ori sandale, nu doar cu sneakerși sau cizme de cauciuc. Locul arată destul de trist și prăfuit, dar cu adevărat deprimant este că municipalitatea îi îndeamnă pe oameni să facă plimbări într-un asemenea decor.
Opiniile la laudele primăriei sunt, desigur, împărțite. Avem și elogii lipicioase la adresa municipalității, și o atitudine de cenzură: „Daca nu se face, de ce nu se face, daca se face de ce se face că oricum nu e bine. Naiba va mai întelege. Eu cred ca comentați ca sa nu adormiți. Ia cautați-va ceva ocupație ca sa nu mai vedeți atâtea”.
Multe opinii arată că oamenii știu despre ce este vorba: „Acolo nu trebuia sa se faca o baza sportiva? Ati strans gunoiul, ati trimis o echipa de la horticultura sa tunda buruienile , ati trantit niste alei cu pietris ca in perioada interbelica, si gata, mare realizare”; „Arată îngrozitor acele alei. De ce nu folosiți pavaj? Persoanele în scaun cu rotile și mămicile care își plimbă copiii în cărucioare nu vor putea circula pe acolo”; „Păcat ca nu pot pune niște poze. Aleile din imagine sunt cu pietriș și nisip, nici măcar un strat de asfalt, gunoaiele nu sunt luate în totalitate, nu văd ZONA VERDE in imagine pt ca e inexistentă”; „Din wc public fara carare, acum este wc public cu carare. Aparatul cu care ati facut pozele era defect???? ati pozat doar ce ca convine! Pe noi nu ne lasati sa punem poze”.
