Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Banatului: „Este păcat să îngropăm trecutul, pentru că ne batem joc de viitor.”
După protestul împotriva deciziei Comisiei Națioanale a Monumentelor Istorice de a îngropa băile turcești din Piața Libertății, și conducerea secțiunii de Istorie și Arheologie a Academiei Române a luat atitudine. De la președintele Alexandru Vulpescu și până la scriitori, directori de muzee și artiști – cu toții au semnat petiția online inițiată de Alexandru Hegyi, arheolog și doctorand al Universității de Vest.
Firma Corint SRL – asociată cu General Game SRL – a câștigat licitația privind punerea în valoare a descoperirilor ce amintesc de o parte din istoria urbei de pe Bega. Primarul Nicolae Robu susține că nu are ce face și invocă „opinia specialiștilor”, unicul argument. Soluția pe care arheologul Alexandru Heigy o propune este reinițierea unui proiect la care să participe specialiștii timișoreni, care să aibă posibilitatea de a-și da cu părerea și să se schimbe absolul totul în privința acestei probleme.
Cu privire la protestul civic ce a avut loc săptămâna trecută, unde aproximativ 40 de timișoreni și-au exprimat indignarea și au cerut luarea unei altfel de atitudini din partea municipalității, edilul Robu a declarat: „Nu mă deranjează, suntem într-o ţară democratică unde orice cetăţean are dreptul să îşi exprime nemulţumirea. Soluţia de punere în valoare a vestigiilor nu este dată de beneficiar, nici privat, nici public, ci este dată de specialişti, de cei care sunt autorizaţi să facă proiectul. Specialiştii sunt cei din Comisia de Monumente”. Conform declarațiilor sale, acoperirea băilor turcești din Piața Libertății – cele mai importante descoperiri arheologice din timpul proiectului de reabilitare a centrului vechi – nu este nici pe placul său.
Cu toate acestea, inițiatorul protestului civic, Alexandru Hegyi, a susținut că „administrația locală a îmbrățișat foarte, foarte rapid această idee, pentru că, într-adevăr, este o idee foarte simplă. Dar nu întotdeauna lucrurile simple sunt cele mai benefice sau cele mai bune pentru o gândire în perspectivă. Din punctul meu de vedere, hotărârea este una mediocră, foarte proastă pentru imaginea Timișoarei, mai ales în contextul în care orașul își dorește să devină Capitală Culturală Europeană. Comisia a luat decizia fără ca nici un membru să fie prezent pe teren. Administrația locală, ca beneficiar, să schimbe puțin perspectiva – chiar dacă decizia este luată și chiar dacă ei nu pot să facă nimic. Primarul a declarat că este legat la mâini, dar eu cred că administrația locală trebuie să încerce mai mult. Toți cei care au venit aici, oameni din diferite domenii, pot avea legături directe cu opinia specialiștilor care au descoperit aceste vestigii, care s-au implicat”.
Reprezentanții municipalității transmiteau că au fost luate în vedere două variante de punere în valoare a vestigiilor din Libertății. Prima, cea aleasă, presupunea conservarea în situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative, precum și amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor turceşti. Cea de-a doua presupunea conservarea în situ prin scufundarea nivelului de călcare al pavajului, conservarea şi prezentarea liberă a unei porţiuni din vestigi.
Printre semnatarii petiției se află: Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice și membru onorific al Academiei Oamenilor de Știință, istoricul Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă Timișoara, Claudiu Ilaș, managerul Muzeului Banatului, Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Istorie din Lugoj, Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie Caransebeș și Gică Băeștean, șeful Muzeului arheologic „Sarmisegetuza”.
„Patrimoniul arheologic al orașului Timișoara este un bun comun iar valorificarea lui trebuie să fie un imperativ pentru aparatul administrativ. Timișoara este un oraș cu o istorie bogată, o istorie care trebuie înțeleasă, asumată și pusă la dispoziția publicului.Trebuie să menționăm faptul că, pe lângă ziduri, edificiul prezintă o structură interioară mult mai complexă. Spre exemplu, din această structură complexă face parte și sistemul de încălzire de tip «hypocaust», aflat sub podeaua clădirii. Bazinul hexagonal din centrul încăperii este un alt element foarte important. De asemenea, instalația de aducțiune a apei constituie o reușită inginerească, surprinsă din punct de vedere arheologic. Amintim modalitatea de construcție a zidurilor și diferitele faze de reparare/adosare pe care edificiul le prezintă. Pe lângă, mai există o serie de elemente extrem de importante – toate vizibile în acest moment”, transmite Alexandru Hegyi, prin petiția online.
Petiția, semnată de peste 700 de persoane, rămâne în continuare accesibilă pe http://www.petitieonline.com/salvatipatrimoniularheologicalorasuluitimisoara.
Din spusele arheologului Florin Drașovean, soluția aleasă de Comisia Națională a Monumentelor Istorice nu va permite conservarea băilor turcești, continuând astfel procesul de degradare.
Alexandru Virgil STOICA
