Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut publică motivarea în cazul Dominic Fritz. În urma sentinței ÎCCJ, primarul USR al Timișoarei și-a pierdut funcția, iar aceasta s-ar fi întâmplat și dacă legea ANI nu ar fi fost amendată. Reamintim că judecătorii celei mai înalte curți din România au menținut sentința civilă nr. 63 din 10 februarie 2026 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara.
Spicuim din motivare, care este un document de 18 pagini: „Recurentul invocă impactul deosebit de sever al sancțiunii asupra situației sale personale. Acesta arată că nu este doar primar al municipiului Timișoara – funcție obținută în urma unor alegeri libere –, ci și președintele unui important partid parlamentar, și că interdicția de 3 ani l-ar împiedica să participe la alegerile locale și parlamentare din 2028, la cele europarlamentare din 2029 și la cele prezidențiale din 2030; cum anul 2031 nu este unul electoral, prima consultare la care ar putea participa ar fi cea din 2032, ceea ce ar amplifica disproporția dintre efectele interdicției și semnificația juridică redusă a faptei. Spre deosebire de prima instanță, căreia recurentul îi reproșează, întemeiat sub acest aspect, omisiunea analizei impactului, Înalta Curte va examina aceste susțineri. Înalta Curte este de acord că impactul interdicției asupra situației recurentului este unul real și sever: întreruperea unei cariere politice active, blocarea posibilității de a candida pentru o succesiune de cicluri electorale, afectarea exercițiului funcției de lider al unui partid parlamentar și atingerea adusă reputației publice constituie consecințe semnificative. Cu toate acestea, astfel cum a arătat în mod întemeiat și intimata, severitatea impactului nu rezidă exclusiv în imposibilitatea temporară de a candida la o funcție eligibilă. Această imposibilitate constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese. Interdicția prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este limitată în timp și nu îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat, precum și în funcții din domeniul public ce nu implică depunerea declarațiilor de avere și de interese potrivit art. 1 din lege. Impactul, deși sever sub aspect politic și al carierei elective, nu atinge, așadar, acel nivel de gravitate excepțională care, în concepția CJUE (Curtea de Justiție Europeană), ar putea justifica, în conjuncție cu absența oricărei gravități a faptei, înlăturarea sancțiunii”.
De asemenea, se mai arată în motivare: „Încetarea mandatului și interdicția temporară sunt consecințe stabilite de lege pentru toți aleșii aflați în situația constatată printr-un raport de evaluare definitiv, iar CJUE a reținut că o asemenea interdicție nu este, în principiu, disproporționată în raport cu aleșii (par. 65-66). Legitimitatea democratică a mandatului nu exonerează alesul de respectarea regimului juridic al conflictului de interese. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut că interdicția de a ocupa funcții publice sau demnități publice pentru o perioadă de 3 ani nu este disproporționată în raport cu scopul legitim al statului de a asigura integritatea persoanelor care exercită o funcție publică sau o demnitate publică și că reclamantul nu justifică un caz excepțional pentru a fi înlăturată interdicția, putând să activeze profesional atât în mediul privat, cât și în funcții din domeniul public care nu implică depunerea declarațiilor de avere și de interese conform art. 1 din Legea nr. 176/2010”. Având în vedere că sentința ÎCCJ a fost pronunțată în data de 18 iunie 2026, înainte de modificarea Legii ANI, Dominic Fritz și-ar fi pierdut oricum mandatul de primar.
