La mijlocul anului trecut, Primăria Municipiului Timișoara scotea la licitație, pentru cele patru sectoare ale orașului, contractul pentru „Tăieri de corecție, elagare și defrișare arbori pe domeniul public al Municipiului Timișoara”. În data de 8 august 2013 a fost publicat anunțul de atribuire a lucrărilor. Toate cele patru sectoare ale orașului au fost câștigate de o firmă din București, SC Tradecomia SRL.
Contractele încheiate pentru un an însumează valoarea de 3.500.000 de lei plus TVA – adică aproape un milion de euro.
Cine e firma Tradecomia?
Nefiind deloc cunoscută în Timișoara, firma Tradecomia a născut întrebări. Iar presa a scris: este o societate care are ca obiect de activitate exclusiv deratizarea, dezinsecția, dezinfecția și deparatizarea, lucru care, de altfel, reiese și astăzi de pe pagina de internet a firmei. Firma luptă împotriva dăunătorilor gen căpușa, gîndacul de bucătărie, șobolanul, agenții patogeni și țânțarul – deci, nu prea are legătură cu tăierile de corecție la arbori. Până la contractul cu Primăria Timișoara, firma a mai avut trei contracte cu instituții publice: două cu Hidroelectrica și unul cu Spitalul Județean din
Drobeta Turnu Severin, toate pentru activități de deratizare.
Tot mass-media a scris și că, de fapt, în spatele firmei s-ar afla propusul ministru al Sănătății, actualmente șel al CNAS, Cristian Bușoi. Plecat în politica mare din Timișoara, Bușoi își are originile în Turnu Severin, așa că lucrurile se cam leagă. În plus, în ciuda faptului că s-a scris peste tot de legăturile dintre Bușoi și Tradecomia, nu a apărut nici un fel de dezmințire, singurul care s-a pronunțat fiind viceprimarul Dan Diaconu, care a spus că nu are cunoștință despre aceste legături. Iar de la faptul că firma nu a avut nici o treabă până la licitația câștigată în Timișoara pentru tăierile de corecție a arborilor, pornesc și problemele.
Istoria unei țepe
Dăm cuvântul domnului Ionel Urzică, administrator al firmei SC Wegabau Co SRL: „Între Wegabau și Tradecomia, după ce Tradecomia a câștigat licitația la Primărie, a existat un subcontract de prestări servicii pentru executarea lucrărilor de tăiere și toaletare a arborilor incluzând transportul și depozitarea materialului lemnos rezultat, operațiuni executate în totalitate cu logistica și resursele Wegabau, Tradecomia reprezentând, practic, doar o interfață contractuală cu beneficiarul – Primăria Timișoara”.
Domnia sa continuă spunând că, la începutul contractului cu Primăria, Tradecomia, neavând capacitatea financiară și logistică necesară executării lucrărilor contractate prin licitație, a solicitat firmei sale să susțină execuția acestora în calitate de subcontractor. Zis și făcut: Wegabau a achiziționat utilajele și logistica necesare, s-a ocupat de plata salariilor, de cheltuieli de transport și de consumabile, urmând ca acestea să fie achitate de Tradecomia în momentul în care ar fi decontat lucrările la Primăria Municipiului Timișoara. „De la începutul contractului, în 5 septembrie 2013, și până în 19 decembrie 2013, am derulat toate lucrările prin punctul de lucru al Wegabau din comuna Săcălaz. Am angajat un număr de 21 de persoane care, la rugămintea reprezentantului Tradecomia, au fost înregistrați pe această societate, motivația fiind obligația pe care o avea Tradecomia datorită contractului cu Primăria Timișoara. Însă costurile salariale ale acestora au fost suportate tot de Wegabau”, spune Ionel Urzică. Domnia sa are și un tabel cu cei 22 de salariați, dintre care 12 declară sub semnătură că nu cunosc firmat Tradecomia, și nici pe reprezentanții acesteia, Militaru Marius și
Gubandru Alin, iar trei că au cunoștință de această firmă doar de după 19 decembrie, data la care Wegabau a decis să rupă contractul cu Tradecomia!
De ce s-a rupt contractul? „Am reziliat unilateral contractul cu Tradecomia în baza articolul 7 punctul 3 din contractul cadru pe care l-am avut, respectiv neachitarea facturărilor către prestator”. Aceasta deoarece, oricâți bani ar fi luat Tradecomia de la Primăria Municipiului Timișoara din cei 3.500.000 lei + TVA în cele trei luni și jumătate din anul pe care era încheiat contractul, către Wegabau nu a ajuns nici un leu. Costurile reale de execuție a lucrărilor care au fost realizate de această firmă sunt de 175.940,05 lui – un mizilic din banii încasați de Tradecomia, dar din care aceasta nu a găsit de cuvință să plătească ceva executanților lucrărilor.
„Putem demonstra executarea lucrărilor comandate de primăre în totalitate și efectuarea plăților salariale prin tabele semnate de fiecare lucrător în parte. Pentru toate lucrările am folosit doar resursele și logistica proprie, incluzând transportul zilnic, dus-întors, a trei echipe de la sediul societății noastre la locurile unde trebuiau executate lucrările, transporturi de material lemnos de la locul de activitate la depozitul propriu din localitatea Săcălaz și transporturi de material lemnos pentru cazuri sociale, pe baza comenzilor și proceselor verbale eliberate de Primăria Timișoara. Am asigurat, de asemenea, carburantul utilajelor și cazarea permanentă a nouă muncitori la sediul societății noastre. Am ținut un contact direct și permanent cu Primăria, primind comenzile zilnic de la șefii de zone, care cunosc executantul de drept al fiecărei lucrări în parte”, spune dl Urzică.
Altfel zis - țeapă. Tradecomia a câștigat licitația, Wegabau a executat lucrările, Tradecomia a încasat banii, Wegabau nu a fost plătită.
Care este treaba Primăriei
Teoretic, în tot acest caz, Primăria Timișoara nu are absolut nici o vină. Ea are un contract cu Tradecomia, lucrările angajate prin contract de Tradecomia au fost executate, iar plata s-a făcut către Tradecomia. Teoretic. Problema apare în momentul în care vedem că în anunțul de atribuire a contractelor către Tradecomia, la fiecare din cele patru contracte scrie, negru pe alb, „NU” în dreptul posibilității de a fi subcontractate lucrările. Acest lucru, totuși, s-a făcut. La adresele făcute de Wegabau către primărie s-a răspuns, laconic, că primăria are contracte „cu SC Tradecomia SRL în calitate de lider și SC Trustul de Construcții Drobeta SA în calitate de promitent-prestator. Ca atare primăria poate efectua plăți pentru lucrările prestate doar către societatea cu care sunt încheiate lucrările de prestări servicii”. Ce caută Trustul de Construcții Drobeta în acest caz este un mister numai dacă nu vedem că acesta este din Turnu Severin – loc care ne duce cu gândul la ipoteza inițială, că în spatele afacerii ar putea fi Cristian Bușoi. Iar reprezentanții primăriei, în momentul în care știau că lucrarea a fost subcontractată, ar fi fost normal să acționeze pentru anularea contractului. Acest lucru nu s-a întâmplat însă.
Wegabau a solicitat, prin adrese oficiale, Direcției de Mediu din primărie și primarului sprijin pentru recuperarea banilor de la Tradecomia și pentru eliberarea masei lemnoase din depozitul de la Săcălaz, care, ca produs secundar al activității prestate, ar fi trebuit să ajungă pe post de lemn de foc către cazurile sociale din evidența municipalității. Nici acest lucru nu s-a întâmplat, probabil pentru că dacă ar fi făcut ceva în acest caz, primăria ar fi recunoscut de facto faptul că lucrările nu au fost realizate de Tradecomia și există o bubă mare de tot.
Ce se va întâmpla?
Așa că Primăria rămâne neimplicată în acest caz atât timp cât scriptic nu a avut vreo legătură cu Wegabau. Cel puțin teoretic și cel puțin deocamdată.
Administratorul SC Wegabau Co SRL, Ionel Urzică, pare împăcat cu soarta și cu țeapa pe care și-a luat-o. Se va adresa instanței pentru recuperarea banilor de la Tradecomia, deși nu are speranțe prea mari. Ceea ce dorește este să reușească este să obțină întreruperea contractelor dintre Tradecomia și Primărie, dacă nu din alte motive, măcar ca să nu se mai scurgă bani publici către o firmă care, în fapt, nu s-a ocupat de execuția lucrărilor pentru care a fost angajată.
Mai departe – legătura dintre Tradecomia și Cristian Bușoi, cât a cântărit această legătură în câștigarea licitației de către Tradecomia, cum s-a prezentat și cum a câștigat firma o licitație pe un domeniu pe care nu a activat, cum a fost subcontractată lucrarea deși acest lucru nu era permis – sunt lucruri care depășesc simpla sferă a investigației jurnalistice și care țin mai degrabă de organele de cercetare penală și de DNA. Care, în cazul acesta, se pare că ar putea să își găsească de-o pâine.
Alex DIMA
Notă – Am încercat să luăm legătura și cu reprezentanții societății Tradecomia înainte de publicarea acestui material, pentru a obține și punctul de vedere al părții adverse. Din păcate, la unicul numărul de telefon de pe pagina de internet a societății, nu a răspuns nimeni...
