Actualitate

Girocul, dacă este să judeci fără calcule malițioase, este cea mai înfloritoare comună periurbană din județul Timiș, cunoscând o dezvoltare socio-economică fără precedent. „Orașul de lângă oraș” cum îi place cu legitimă mândrie să spună despre Giroc, domnului primar dr. Iosif-Ionel Toma, când vorbește despre comuna sa, s-a dezvoltat atât pe coordonatele economice cât și pe cele spiritual-culturale și de educație.
Acest lucru pentru că edilul șef al localității a pus întotdeauna un accent deosebit pe învățământ, considerând copiii și tinerii comunei ca „bunul cel mai de preț pe care îl are Girocul”. Un semn al prețuirii primarului pentru tinerii comunei și pentru activitățile lor este și faptul că, a fost prezent alături de tinerii giroceni la Recaș, unde s-a desfășurat una dintre etapele Festivalului Concurs „Lada cu zestre”. „Sunt alături de participanții giroceni la concurs, ne spune domnul primar, Dr. Iosif-Ionel Toma, pentru că îmi sunt dragi, pentru că ei sunt viitorul comunei noastre, al „orașului” nostru și vreau să-i îmbărbătez, să le țin pumnii și să trăiesc alături de ei emoțiile inerente, dar și bucuria izbânzii”.

De cinci ori „Marele premiu”

Comuna Giroc este cea mai titrată localitate participantă la tradiționalul festival-concurs de folclor și obiceiuri populare din Banat, „Lada cu zestre”. Artiștii din „orașul de lângă oraș” au reușit să câștige Marele Premiu la toate edițiile la care au participat, aceasta și datorită sprijinului necondiționat pe care autoritățile locale, primarul Dr. Iosif-Ionel Toma, îl acordă mișcării culturale din comună. În acest an, Girocul a intrat din nou în competiție, după ce la ediția precedentă au participat în calitate de invitați, așa cum se procedează cu localitățile care câștigă Marele Premiu.
Reprezentanții Girocului și Chișodei au intrat în concurs la Recaș, acolo unde au participat la toate secțiunile festivalului. Numai spectacolul folcloric și recitalurile s-au întins pe durata a trei ore, la acestea adăugându-se participările la secțiunile expoziții și artă culinară.

Spectacol folcloric de ținută

Girocul și-a început prestația la actuala ediția a Festivalului „Lada cu zestre” cu Obiceiul folcloric ,,Măsuratul oilor”, din zona colinară și subcolinară a Banatului. Scenariul, regia și coregrafia au fost semnate de prof. Ciprian Cipu, conducerea muzicală a fost asigurată de prof. Adrian Scorobete, iar
instructori de dans au fost Ionel Șipoș și Alex Gălușcă.
Corala bărbătească „Giroceana” a intrat apoi în concurs, interpretând, sub bagheta dirijorului profesorul Mircea Sturza, „Treparul ortodoxiei”, de N. Moldoveanu, „Seara pe la noi”, de I. Velceanu și „Sârba-n căruță”, de Gheorghe Danga.
Ansamblul de dans al fetelor de „Ghiocelul” au încântat audiența cu o serie de jocuri bănățene, după care a urmat „suita bănățeană” a grupului de fluierași din Chișoda, îndrumați și dirijați de profesorul Dorin Cuibariu, binecunoscutul maestru al instrumentelor de suflat.
Căminul Cultural din Chișoda a fost prezent la faza zonală de la Recaș cu un dans solistic intitual „În poeniță”.
Melodii populare și imnuri au fost interpretate pe scena Casei de Cultură din orașul timișean de către Fanfara comunei Giroc, pregătită și condusă de dirijorul Ionel Pascota.
Una dintre cele mai bune voci ale noului val din muzica populară bănățeană, Doriana Talpeș, a urcat apoi pe scenă și a smuls ropote de aplauze din partea asistenței.
La cea de-a opta ediție a Festivalului „Lada cu zestre”, Girocul a venit și cu o noutate absolută. Pentru prima dată, un grup mixt, numit „Nă mamenj”, a interpretat, în coregrafia instructorului Ionel Șipoș, o suită de dansuri bulgărești.
Formația „Ghiocelul”, condusă de maestrul Adrian Scorobete, a interpretat apoi o suită de melodii populare bănățene, pregătind terenul pentru doi tineri instrumentiști din Giroc, care au concurat la această categorie din concurs. Au urcat pe scenă Bogdan Dumitru (fluier) și Marius Sperneac (clarinet).
A fost momentul în care din nou pe scenă au urcat dansatorii de la Ansamblul „Ghiocelul”. În coregrafia maestrului Victor Jicherean, aceștia au prezentat o suită de jocuri specifice câmpiei timișene de pe valea Mureșului.
Solistul intrumentist Cristian Popovici, la acordeon, a interpretat apoi muzică populară sârbească.
Un alt solist vocal apreciat în Banat, locuitor al comunei Giroc, a intrat în concurs, Florin Pistrilă reușind o prestație așa cum i-a obișnuit pe admiratorii săi, adică excelentă.
Formația bărbătească a Ansamblului „Ghiocelul”, tot în coregrafia maestrului Victor Jicherean, a adus în fața pubilcului mai multe brâuri de pe valea Bistrei și din Valea Almăjului.
Raul Stoia și Fabrițio Marincu au interpretat apoi, într-un duet de saxofoane, o serie de melodii populare, iar apoi un alt duet solistic, de dansatori, de această dată, alcătuit din Denis Bogdan și Andreea Sanislav, a intrat în concurs.
Seria interpreților de muzică populară consacrați a continuat cu interpreta Zorica Savu, după care corul de tineret al Parohiei Ortodoxe din Giroc a intepretat „În casa Tatălui Meu”, de D. Bortneanschi, și „Rugăciune”, de C. Drăgușiu, sub bagheta profesorului Mircea Sturza.
Finalul prestației Girocului la această secțiune a aparținut tot Ansamblului de Cântece și Dansuri ,,Ghiocelul”, care a prezentat un fragment din spectacolul „Cântece și jocuri din bătrâni”. Repertoriul a cuprins tabloul de deschidere, dansul de munte „Trapa”, prestația solistei vocale Doriana Talpeș și a solistului instrumentist Adrian Scorobete, precum și o suită de dansuri din zona Făgetului. Conducerea muzicală i-a aparținut profesorului Adrian Scorobete, iar coregrafia  maestrului Victor Jicheran.

Între istorie și artă

La secțiunea expoziții, Girocul a adus din nou în fața publicului și a juriului o serie de exponate care îmbină în mod armonios arta, dar și istoria. Marius Matei a prezentat o colecție de costume populare, fotografii, cărți și reviste de patrimoniu, Nicoleta Șipoș a venit cu ponevi și obiecte vechi casnice, Petru Avrămuț, cu fețe de masa, lucru de mână, obiecte casnice, Claudia Vasilescu, cu iconografie, Cristina Șchiopu, cu sculpturi, Baikὄ Atilla, cu picturi. George Lână, poet din Chișoda, a recitat câteva dintre creațiile sale, secondat de un alt chișozean, maestrul Petru Chira, cel mai bun poet dialectal bănățean în acest moment. Lor li s-a adăugat Denisa Nicoară, tot cu poezie. Nu în ultimul rând, Parohia Ortodoxă „Sf. Dumitru” din Giroc a prezentat obiecte religioase de patrimoniu (icoane, picturi, cărți vechi).

Bucate gustoase ca la Giroc...

Ca de fiecare dată, Girocul a avut o prezență bogată la secțiunea gastronomie, bucatele tradiționale, pregătite de membrii Ansamblului „Ghiocelul” și de către o serie de doamne din comună, primind aprecierea tuturor celor prezenți. Echipa de gospodine formată din Nicoleta Șipoș, Ofelia Marincu, Lenuța
Terteci, Maria Cincu, Nica Lupușoru, Marina Cozarov, Ani Croitoru, Anastasia Știrban, Steluța Dancea și Lenuța Sur au pregătit mâncăruri felurite, dar și deserturi pentru toate gusturile, toate specifice pentru comuna Giroc.
În ceea ce privește mâncărurile, au fost: supă de găină cu tăieței de casă; zamă de părădaisă; ciorbe de fasole, perișoare, pui, legume, burtă; cartofi fierți cu sos de roșii și mărar cu carne de vită fiartă; friptură de porc la tavă; carne pane; chiftele; drob; varză călită cu cârnați și clisă friptă; papricaș; borândău de cartofi cu clisă; spanac cu ouă și cârnați; pește prăjit cu mămăligă; carne de pui prăjită și pane; costiță la tavă cu cartofi natur; piure cu friptură; fasole bătută, cu cârnați și ciolan afumat; pilaf de orez; ardei umpluți; sarmale; rață pe varză; crumpi în cipsie cu cârnați. Platoul țără­nesc girocean a cuprins: caltaboși, sângerete, cârnați, tobă, jumeri, șonc, slănină, brânză, măsline, zacuscă de fasole și vinete; ouă roșii, salată de sfeclă roșie și de varză murată proaspătă.
În ceea ce privește prăjiturile și plăcintele, gospodinele au pregătit cugluf cu cacao și stafide; suviacă cu mac, nucă, brânză, mere, vișine și colivă; găluște cu prune; scoverzi cu carne, cu brânză, stafide și dulceață; prăjitură frecată cu mere și mac; pogăcele cu jumări; cornulețe cu gem, acre cu gem; păturată pe crumpi; gogoși simpli și cu dulceață; colăcei și cornorați cu brânză; cicove cu mac și nucă; mălai; chec cu vișine; prăjitură cu zahăr ars și nucă; prăjitură cu miere de albine; tort de casă.
Șpaisul din Giroc, bogat și el, a fost alcătuit din compot de vișine, pere, piersică și prune; dulceață de măcieșe, căpșuni, caise, prune, gutui, piersici; chisăliță de prune; bulion, murături; castraveți; ardei iute; miere de albine; țuică de prune și vin de casă; pâine de casă; colaci de casă și pită de casă cu cârnați.
Prin ansamblul impresionant de forțe concentrate și puse în mișcare la Giroc, dar și prin seriozitatea cu care au pornit la drum, atât concurenții, cât și acei care îi conduc, se pare că, tinerii din „Orașul de lângă oraș” au toate șansele în cucerirea unui nou Mare Premiu și la cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Concurs „Lada cu zestre”.
Petru Vasile TOMOIAGĂ