Expoziţia deschisă la Muzeul Banatului din Timişoara, „Aurul şi argintul antic al României”, chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, se poate constitui într-un moment de reflecţie între lumea europeană păgână, barbară, Imperiului roman de Apus, creştinătatea latină şi Imperiului roman de Răsărit (Bizantin), creştinătatea greacă, reprezentând cea mai valoroasă expoziţie ce a poposit în muzeul bănăţean de când a luat fiinţă această instituţie.
Împăratul roman Constantin cel Mare (306-337) a avut un rol important în împărţirea Imperiului roman, ridicând capitala unui nou imperiu (cel de răsărit) pe locul unei vechi colonii greceşti, Byzantion, oraş care, mai târziu, se va numi Constantinopol, inaugurat în data de 11 mai 330, după Hristos. Constantin cel Mare a acordat creştinilor toleranţă, îmblânzind persecuţiile asupra lor, în urma Edictului de la Milano din anul 313; a convocat primul Conciliu Ecumenic, la Niceea (325), în care Sinodul de preoţi a condamnat doctrina lui Arius şi a stabilit învăţătura trinitară a Bisericii creştine, formulând crezul creştin. Constantin cel Mare a fost convertit la creştinism în urma botezului oficiat de episcopul Eusebiu de Cezareea, împăratul roman decedând în data de 22 mai 337.
Punte de legătură între vechile lumi şi lumea contemporană, exponatele au poposit la Timişoara în ziua de 11 mai 2014, fiind aranjate în noua locaţie a Muzeului Banatului, și anume Bastionul Theresia-Mansardă.
Rădăcinile proiectului trebuie căutate în urmă cu patru ani, atunci când, în Italia, Muzeul Naţional de Istorie a României, împreună cu muzeele de istorie din Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Constanţa, Turda şi Deva, au organizat, la Roma, o expoziţie compusă din 140 de piese. Organizatorii au rămas cu nemulţumiri în urma acestei expoziţii, considerând că ar fi putut să fie mult mai interesantă dacă s-ar fi pus în componeţa ei mai multe obiecte, s-ar fi spus mai multe informaţii şi poveşti. Astfel, s-a luat iniţiativa să fie trimise scrisori către toate muzeele din ţară pentru a le solicita sprijinul pentru o expoziție de amploare. Răspunsurile pozitive nu au încetat să vină, iar până la urmă expoziţia a adunat peste 1.000 de piese ce aparţin unui număr de
32 de muzee din întreaga ţară.
„Am încercat să documentăm cât am putut de bine piesele. Nu am putut să aducem tezaure întregi, iar unul dintre ele, cel de la Pietroasa, de exemplu, nu am putut să-l aducem tot. Expoziţia «Tezaur istoric» de la Bucureşti nu putea să fie închisă, aşa că am ales din fiecare tezaur câteva piese, aşa cum au făcut şi colegii din ţară. De multe ori, din nişte ansambluri mai mari au fost selectate numai câteva piese pentru acestă expoziţie, dar, de fiecare dată, am încercat să documentăm ansamblurile în sine. În momentul în care este un tezaur, am încercat să-l ilustrăm prin imagini, în întregime. În momentul în care piesele proveneau dintr-un inventar funerar, la fel, am încercat să le ilustrăm în totalitate. Documentarea acestei expoziţii s-a făcut în timp şi am încercat să documentăm nu numai contextul de descoperire, ci şi locurile în care au fost descoperite acestea, încercând să realizăm un fel de dialog în timp, între trecut şi între contemporaneitate”, a spus dr. Rodica Oanţă-Marghitu, coordonatorul secţiei Cabinet Numismatic şi Tezaur Istoric în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti, coordonator al proiectului expoziţional prezent la Timişoara.
Expoziţia este compusă din piese ale patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a României, fiind selectate, printre altele, obiecte din tezaurele sau inventarele funerare de la Moigrad, Perşinari, Ostrovu Mare, Sacoşu Mare, Hinova, Cucuteni-Băiceni, Peretu, Agighiol, Craiova, Sâncrăieni, Pietroasa,
Apahida, Cluj-Someşeni, Coşoveni, la acestea adăugându-se un număr de Kosoni şi câteva dintre brăţările dacice de la Sarmizegetusa.
În expoziţie se găsesc şi cele mai vechi obiecte descoperite în Banat, acestea făcând parte din colecţiile Muzeului Banatului din Timişoara. Amintim aici inelele de buclă descoperite la Alioş, provenite din epoca bronzului, colierul cu pandantive de aur, decorat cu email, provenit dintr-un mormânt princiar descoperit la Sânnicolau Mare în anul 2005 şi datat ca fiind din secolul I după Hristos, un inel de aur masiv pe care este reprezentat un medalion oval în interiorul căruia se află două mâini încrucişate, medalion ce datează din secolele II-III după Hristos şi executat într-un atelier roman la Tibiscum (azi localitatea Jupa, Caraş-Severin), piese de port din argint, descoperite în necropola de la Foieni, datate în secolele II-III după Hristos, un coif de bronz din epoca fierului (secolele VI-IV înainte de Hristos) descoperit la Găvojdia (jud. Timiş).
„Instituţia noastră este implicată în acest proiect încă din ianuarie 2012, când s-au selectat obiectele, s-au trimis fişele pentru catalog şi apoi am pornit demersurile pentru a asigura un loc deosebit pentru a găzdui această expoziţie. Drumul a fost spinos, am depus mult efort ca această expoziţie să ajungă la Timişoara, dar mă bucur că suntem, în sfârşit, la acest moment. Într-adevăr, dacă îţi doreşti ceva foarte mult şi eşti ambiţios, perseverent şi nu dai înapoi, atunci poţi să aduci o asemenea expoziţie în oraşul nostru. Trebuie să subliniem faptul că suntem primul oraş, după Bucureşti, care găzduieşte această expoziţie. Eu, bănăţeancă fiind, am vrut să se verifice acea zicală, «Tot Banatu-i fruncea!», şi să fim noi primii care aducem această expoziţie. De asemenea, ţin să subliniez faptul că, în general, când vin la noi invitaţi pentru a participa la diverse proiecte, răspundem pozitiv, dar de această dată am răspuns cu şi mai multă deschidere pentru că o cunosc pe Rodica Oanţă-Marghitu încă din primii ani de facultate, suntem colege de an, suntem bune prietene, am avut acelaşi coordonator şi la licenţă, şi la doctorat şi am ştiut că va fi o expoziţie absolut deosebită şi am insistat foarte mult ca să vină aici”, a spus dr. Daniela Tănase, muzeograf-arheolog la Muzeul Banatului, Timişoara, coordonator al proiectului expoziţonal prezent în oraşul din capitala Banatului.
Structura expoziţiei este una cronologică, pornindu-se de la cele mai vechi piese, piesele din perioada eneolitică (mileniul V înainte de Hristos), mergându-se până în antichitatea târzie şi evul mediu timpuriu (secolul VII după Hristos).
Expoziţia este prezentă la Muzeul Banatului din Timişoara până în data de 29 iunie, poate fi vizitată între orele 10-18, cu ultima intrare în expoziţie la ora 17,30, în zilele de marţi până duminică. Luni, expoziţa este închisă.
Cornel SERACIN
