Cafeneaua „Pacha” din Timișoara a găzduit Seminarul local „Îmbunătățirea comunicării dintre autorități, migranți, societatea civilă și jurnaliști”, desfășurat în cadrul proiectului „Migrant în România interculturală”, susținut de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Fondul european de integrare a resortisanților țărilor terțe.
La invitația transmisă de către Institutul Intercultural Timișoara – care administrează proiectul – având ca parteneri Asociația pentru Drepturile Omului și Integrare Socială București, Centrul pentru Resurse Civice Constanța și Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, au răspuns pozitiv 27 de persoane. La seminar au fost de asemea prezente diverse instituții și organizaţii: Agenţia Județeană pentru Ocuparea Forţei de Muncp, Agenţia Judeţeană pentru prestaţii şi inspecţii sociale, Casa de Sănătate Timiș, Centrul Cultural Româno-Arab Timişoara, Centrul Multicultural, Comunitatea Nigeriană, Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Instituţia Prefectului, Liga Islamică, Organizaţia Studenţilor Basarabieni şi reprezentanţi ai Primăriei Timişoara.
Seminarul a fost deschis de dl. Eugen Gherga, coordonatorul proiectului Migrant în România interculturală, care a descris participanților obiectivele și activitățile proiectului, precum și principalele sale realizări până în prezent: revista „Migrant în România”, suplimentul „Accent Basarabean”, suplimentul într‐o altă limbă decât româna, site‐ul proiectului www.migrant.ro și cele de profil www.calendarintercultural.ro, www.vorbitiromaneste.ro, www.intercultural.ro, rețeaua de mediatori sociali interculturali, cursul pentru jurnaliști, seminariile locale derulate în cinci orașe din România și conferința națională a proiectului.
A fost anunțată intenția de înființare a unui Grup local de lucru la nivelul orașului Timișoara, pentru îmbunătățirea comunicării dintre autorități, migranți și societatea civilă, pentru facilitarea dialogului dintre aceștia într‐un mod regulat și într‐un cadru stabil și de încredere. Inițiativa are în vedere desemnarea de reprezentanți stabili în acest Grup local de acțiune din partea tuturor comunităților de migranți, a instituțiilor publice locale și a ONG‐urilor din Timișoara care au competențe legate de integrarea migranților. Din acest grup ar face parte cu necesitate funcționari ai autorităților publice cu prezență constantă la întruniri și mediatorii interculturali din Timișoara, resurse valoroase atât pentru migranți, cât și pentru instituțiile publice, în vederea medierii rezolvării diferitelor probleme ale autorităților și migranților. Frecvența întrunirilor Grupului de lucru ar fi un aspect de discutat în interiorul acestuia, în funcție de necesități. De asemenea s‐a anunțat că se preconizează semnarea de acorduri de parteneriat la nivel județean între Institutul Intercultural Timișoara sau alte organizații neguvernamentale cu preocupări legate de integrarea migranților și experiență în acest domeniu și prefecturi, în 15 județe din țară. Această inițiativă are drept scop oficializarea colaborărilor la nivel județean între ONG‐uri și autoritățile publice pe de o parte, și pe de altă parte instituționalizarea colaborărilor dintre autoritățile publice și corpul mediatorilor interculturali, într‐o manieră coordonată la nivel județean.
Reacțiile participanților referitoare la aceste două propuneri punctuale au fost extrem de pozitive. Dl. Monir Mattar, mediator intercultural și reprezentant al Centrului Multicultural din Timișoara, a afirmat că este foarte bine când chestiunea interculturală este pusă pe agenda instituțiilor publice, căci o integrare de succes nu este posibilă fără aportul autorităților. De asemenea dl. Mattar și‐a exprimat disponibilitatea pentru a lucra împreună cu acest grup și totodată speranța că acest grup de lucru va funcționa eficient și real în folosul comunităților de migranți.
Dl. Adrian Găvruță de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timiş a afirmat că întotdeauna comunicarea deschisă generează efecte pozitive și că este nevoie ca instituțiile să comunice cu cetățenii în mod politicos și deschis. Dl. Ion Gorăcel, colaborator al Institutului Intercultural Timișoara, a punctat faptul că în urmă cu aproximativ 15 ani s‐a înființat la Timișoara un mecanism similar de consultare pe problemele romilor, mecanism care și‐a dovedit în timp eficiența în comunicarea dintre autorități, comunitățile de romi și societatea civilă timișoreană. Dl. Hanna Babar a apreciat că Grupul de lucru ar reprezenta un beneficiu reciproc pentru autorități și migranți. Din aceleași nevoie de coordonare a migranților și de raportare la autorități s‐a născut și Centrul Multicultural din Timișoara, care oferă, la Cafeneaua „Pacha” un spațiu deschis migranților și întâlnirilor cu autoritățile. Cu ajutorul Grupului de lucru local, problemele semnalate s‐ar rezolva mai ușor și mai repede.
În partea următoare a întâlnirii s‐a trecut la discutarea unor probleme specifice și punctuale ridicate de cei prezenți în legătură cu diverse aspecte ale integrării. Dl. Christian Udearo a semnalat o problemă referitoare la faptul că pentru încheierea unei căsătorii mixte dintre o persoană cu cetățenia română și o persoană cu cetățenie nigeriană este nevoie de acordul scris al părinților persoanei cu cetățenie nigeriană, dacă aceasta este o femeie. Dl. Hanna Babar a confirmat că acesta este și cazul unei căsătorii dintre un bărbat român și o femeie din India, Pakistan sau Bangladesh: primăria din România solicită o declarație notarială din partea părinților migrantului/migrantei prin care aceștia certifică faptul că fiul/fiica lor nu mai este căsătorită în țara de origine. A fost semnalată nevoie de a fi organizate, pentru elevii doritori care provin din familii mixte, cursuri de religie musulmană la una din școlile din oraș, cursuri care să fie susținute de imam. Alte nevoi conexe legate de educația copiilor musulmani au mai fost semnalate: posibilitatea de a alege ca în grădinițe copiii musulmani să poată beneficia de un meniu nu numai fără carne de porc, dar și preparat în conformitate cu solicitările islamului (această nevoie se poate soluționa la nivel particular, discutându‐se cu conducerea grădiniței respective) și posibilitatea elevilor musulmani de a alege altă materie opțională în locul religiei.
Un alt participant, proprietar al unui restaurant cu specific oriental, a ridicat problema controalelor abuzive din partea autorităților financiare și de protecția consumatorului la restaurantul său. Într‐un deceniu au existat aproape 150 de controale, care s‐au finalizat de fiecare dată cu amenzi consistente, deși nu existau motive pentru acestea. La unități comerciale cu același profil din vecinătatea restaurantului său, controalele au fost de 2‐3 pe an. Acest fapt este de natură să descurajeze posibilii investitori în Timișoara în domeniu. Problema de fapt nu este la nivelul legislativ, ci la cel al aplicării legii, care se face de multe ori abuziv și discriminatoriu. Orice reacție juridică de contestare din partea patronului a fost soluționată în defavoarea sa. Ca răspuns la această problemă s‐a formulat ideea că aceasta nu este de fapt o discriminare bazată pe naționalitate sau religie, căci instituțiile de control sunt abuzive și cu proprietarii de restaurante românești. Pentru o mai bună informare a migranților, toate site‐urile oficiale ale instituțiilor publice ar trebui să fie traduse cel puțin în limba engleză. Următoarea parte a seminarului a fost concentrată pe discuții despre situația unui grup de 20 de persoane din Irak refugiate în Turcia și acum relocate în România, la Timișoara (alte 20 de persoane din același grup sunt la București). Relocarea lor s‐a produs în cadrul unui proiect coordonat de Organizația Internațională pentru Migrație. Ei au ajuns în Timișoara în decursul lunii iunie 2014 și acum se află în faza de inițiere a demersurilor legale pentru reglementarea șederii lor în România în continuare. În paralel se derulează diverse activități menite să faciliteze integrarea acestor persoane în societate, dar acesta este un proces anevoios și de durată. Teama, neîncrederea, șocul cultural nu pot fi „rezolvate” peste noapte, ci e nevoie de multă cooperare și de mult sprijin din partea tuturor celor implicați și din partea societății întregi pentru integrare.
Dl. Eleodor Pîrvu, șef serviciu în capitală la Inspectoratul General pentru Imigrări, a intervenit cu un mesaj de sprijinire a activităților proiectului Migrant în România interculturală și a mediatorilor interculturali, pe care îi consideră deosebit de importanți în relația autorităților cu comunitățile de migranți. Persoanele refugiate și relocate beneficiază în prezent de numeroase forme de asistență, mai multe decât le sunt puse la dispoziție altor categorii de persoane care se stabilesc pe teritoriul României. E nevoie de un proces de mediere a relației dintre ei și autorități, ceea ce se și întâmplă, căci mediatorii interculturali din Timișoara sunt în permanentă comunicare atât cu grupul de refugiați relocați, cât și cu autoritățile. Dl. Pârvu a lansat un apel special către comunitățile de migranți din Timișoara de a susține integrarea acestor 20 de persoane aflate într‐o perioadă atât de vulnerabilă din viețile lor, susținere care ar putea veni inclusiv prin sprijin în vederea găsirii unor locuri de muncă. Reprezentanții Agenției Județene pentru Prestații și Inspecții Sociale Timiș și ai Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș au confirmat că vor coopera îndeaproape cu Inspectoratul General pentru Imigrări pentru soluționarea cu celeritate a tuturor aspectelor care țin de latura legală a șederii în Timișoara a acestui grup.
La finalul întâlnirii, dl. Hanna Babar a anunțat inițiativa de a înființa în viitorul apropiat o asociație a mediatorilor interculturali la nivel național, cu sigla AMIR. Întâlnirea s‐a încheiat cu mulțumiri pentru contribuții și cu promisiunea ca în zilele următoare participanții să primească pe e‐mail un document detaliat și argumentat privind inițiativele viitoare legate de cooperarea la nivel local și regional. În timpul discuțiilor informale continuate în jurul unui delicios bufet oriental, dl. Silviu Ilinca, detașat de la Guvernul României la Primăria Timișoara, a semnalat organizatorilor oportunitatea înființării la nivel local a unui grup de dialog civic, care ar fi compus din reprezentanți ai sindicatelor, patronatului și societății civile, în această a treia categorie putând fi incluși reprezentanți ai migranților, cuprinși sau nu într‐o formă de organizare asociativă. Acest grup de dialog civic ar putea lucra pe propunerile de hotărâri ale consiliului local și ar putea transmite autorităților mesaje comune sectorului civic timișorean.
Relatare de Oana Bajka, Institutul Intercultural Timișoara
