Odată cu instituirea stării de urgență în România, Guvernul a instituit și un fel de monopol asupra informațiilor legate de COVID-19. Deciziile luate de autorități, semnalate și criticate de jurnaliști și diverse organizații din țară, nu au rămas fără ecou nici la nivel internațional.
Sub pretextul prevenirii diseminării informațiilor false legate de pandemia de coronavirus și pentru a nu genera o stare de panică, presei și, implicit, cetățenilor, le este limitat accesul la informații publice, iar fluxul liber de informații este îngrădit.
Articolul 54 din Decretul președintelui României privind instaurarea stării de urgență, acordă Ministerului Afacerilor de Interne (MAI), prin Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, posibilitatea de a elimina conținut din mass media și chiar de a limita accesul sau de a dezactiva o publicație online, dacă se stabilește că aceasta a difuzat informații false. Analiza ar urma să fie făcută de Grupul de Comunicare Strategică, care asigură exclusiv comunicarea oficială legată de cazurile de coronavirus.
De asemenea, articolul 56 prevede că „Pe perioada stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se dublează.”
În ceea ce privește informările transmise de autorități cu privire la numărul cazurilor de îmbolnăviri, dacă la început cuprindeau detalii pe fiecare județ în parte, Grupul de Comunicare Strategică a decis ulterior să fie transmise doar informații privind totalul îmbolnăvirilor. Adresa trimisă de secretarul de stat MAI, Gheorghe Sorescu, prefecților din întreaga țară, prin care le este interzisă comunicarea anumitor informații legate de coronavirus, pare redactată în acord cu principiile comuniste. Documentul, trimis în data de 21 martie 2020, prevede că prefecții nu vor mai putea transmite informații legate de numărul de teste COVID-19 efectuate, numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate sau starea de sănătate a pacienților depistați pozitiv cu COVID-19. În schimb vor putea transmite informări cu privire la măsurile pentru împiedicarea răspândirii și combaterii COVID-19, identificarea și amenajarea unor noi locuri de carantină, fără a preciza locația acestora, primirea de material și echipamente de protecție, măsuri de ordine publică.
Aceste decizii nu doar că limitează accesul la informații publice esențiale privind evoluția pandemiei de coronavirus, dar limitează modalitățile de acționare și de sprijinire a autorităților în lupta cu virusul.
Jurnaliștii din România, mai multe asociații și organizații au sancționat dur deciziile autorităților române și au trimis Guvernului un manifest prin care se cere transparență. Autorităților li se solicită să ofere public o prezentare completă, structurată a tuturor cazurilor oficiale (confirmate, vindecări, decese) actualizată cât mai des posibil, pentru a disemina aceste informații vitale și a evita apariția informațiilor false, potențial alarmiste.
OSCE: Măsurile de combatere a coronavirusului nu trebuie să reducă accesul la informații publice
Reacțiile nu au întârziat să apară nici la nivel internațional. În data de 30 martie OSCE (Organizația Pentru Cooperare și Securitate în Europa) a transmis un comunicat de presă prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile luate în România. „Împărtășesc preocuparea autorităților române de a combate diseminarea informațiilor false legate de criza de sănătate”, spune reprezentantul pentru libertatea mass-media, Harlem Désir. „Totuși, în același timp, vreau să reamintesc importanța asigurării fluxului liber de informații, care este o componentă cheie pentru furnizarea de informații publicului cu privire la măsurile vitale necesare pentru combaterea virusul, precum și respectarea dreptului mass-media de a relata politicile guvernamentale care vizează pandemia. Aceste dispoziții ale decretului de urgență, așa cum este astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online și nu ar trebui să fie restricționate în mod nejustificat. (...) Prin urmare, cer autorităților române să restabilească capacitatea jurnaliștilor de a acționa în interesul public, fără restricții excesive.”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis, de asemenea, în 31 martie, un mesaj privind măsurile de urgență în statele membre. „Este extrem de important ca măsurile de urgență să nu fie în detrimentul principiilor și valorilor noastre fundamentale, prevăzute în tratate. Democrația nu poate funcționa în lipsa unor mijloace de informare în masă libere și independente. Garantarea libertății de exprimare și securitatea juridică sunt esențiale în aceste vremuri incerte. Nu a fost nicicând mai important ca jurnaliștii să fie în măsură să își desfășoare activitatea în mod liber și cu exactitate, astfel încât să combată dezinformarea și să le asigure cetățenilor noștri accesul la informații vitale”, a declarat von der Leyen.
Sperăm că vom depăși în curând starea de bâjbâială prin întuneric, generată de un exces de zel dus la absurd și se va restabili o comunicare normală cu autoritățile, așa cum prevăd principiile unui stat democratic și drepturile omului.
Ioana NICOLESCU
