Fostul președinte Ion Iliescu ar putea rămâne fără certificatul de revoluționar, după ce Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România, instituție aflată în subordinea Guvernului, a decis să-i retragă lui Ion Iliescu titlul de luptător la Revoluție.
Secretariatul de Stat pentru Revoluționari a hotărât, într-o ședință din 31 mai, să înceapă procedurile pentru a-i fi retras certificatul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 fostului președinte Ion Iliescu. Decizia a fost luată în unanimitate, după ce a fost depusă o solicitare din partea Asociației 21 Decembrie 1989, au fost verificate documentele și s-a constatat că Ion Iliescu nu a întrunit condițiile pentru obținerea acestui certificat.
Comisia care a luat această decizie spune că a constatat, atât din CV, cât şi din materialele de presă, că Ion Iliescu a deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist Român - fost membru al Comitetului central al Partidului Comunist Român (PCR) și șef al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) - ceea ce îl face incompatibil cu statutul de luptător în Revoluţie, conform Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Membrii comisiei au decis declanșarea procedurii administrative de anulare a certificatului de revoluţionar al lui Ion Iliescu în instanţa de contencios administrativ.
Fostul președinte Ion Iliescu, în vârstă de 92 de ani, nu a mai avut nicio apariție publică din martie 2017, când a mers la Parchetul General, fiind citat de procurori în dosarul Revoluţiei, în care a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii. Între timp, dosarul a fost retrimis de instanța supremă Parchetului Militar, pentru refacerea anchetei. Deși nu a mai avut apariții publice, Ion Iliescu a mai avut reacții în spațiul public, cum ar fi cea din 30 decembrie 2019, când a reacționat față de decizia Guvernului de desființare a Institutului Revoluției Române, condus de el. El declara atuci că respectiva decizie este ”o porcărie inadmisibilă” și că nu înțelege motivația demersului. Tot în decembrie 2019, Iliescu a reacționat pe blogul său după ce Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman și trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Revoluției, a fost lovit de protestatari cu o cârjă la Troița de la Universitate, unde venise să depună o coroană de flori. Ion Iliescu a comentat atunci că unul dintre sloganurile Revoluției a fost „Fără violență!”, adăugând că cele întâmplate arată că nici după trei decenii reconcilierea nu este posibilă. Ultimul mesaj pe blog a fost postat de Iliescu în 6 mai, când a urat La mulți ani Serviciului de Protecție și Pază, la 32 de ani de la înființarea acestei instituții.
Cum își prezintă Iliescu activitatea de „revoluționar”
Conform CV-ului prezentat pe blogul propriu, în seara zilei de 22 Decembrie 1989, Ion Iliescu s-a aflat printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a devenit preşedinte al CFSN, organism al puterii provizorii de stat şi, în acelaşi timp, un comandament ad-hoc având misiunea protejării şi consolidării victoriei revoluţiei.
În „Comunicatul către ţară al CFSN”, la elaborarea căruia a participat - şi pe care l-a prezentat la posturile de radio şi televiziune în noaptea de 22 Decembrie 1989 - sunt definite natura politică şi socială a transformărilor care aveau să marcheze ireversibil destinul României: demolarea sistemului totalitar, a monopolului unui singur partid; instaurarea democraţiei, a pluralismului politic, instituirea statului de drept; construcţia societăţii civile, respectul demnităţii şi drepturilor omului; garantarea libertăţii de expresie, de asociere şi manifestare; reforma economică şi tranziţia la economia de piaţă, larga deschidere pe plan internaţional.
La sfârşitul lunii ianuarie, s-a numărat printre fondatorii formaţiei politice - Frontul Salvării Naţionale, din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale din România.
Pe lângă acestea, însă, trebuie să amintim și faptul că înființarea organizațiilor de „revoluționari” și apoi acordarea de certificate s-au realizat tot cu sprijinul lui Ion Iliescu, care a încercat astfel să-și legitimeze preluarea puterii în decembrie 1989. Organizațiile de revoluționari sunt în continuare înțesate de impostori, mulți provenind din lumea interlopă, scopul acestora fiind de a beneficia de avantajele oferite de certificat. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, are și el certificat de revoluționar, iar modul în care l-a obținut este acum cercetat de procurorii DNA.
Revoluționar acuzat de infracțiuni contra umanității
Dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, se va întoarce la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei, s-a stabilit în luna noiembrie a anului trecut. Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia de restituire a dosarului către Secția parchetelor militare pentru refacerea rechizitoriului a avut în vedere unele aspecte considerate neregularități ale rechizitoriului, precum și înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mișcare a acțiunii penale), nu s-a reținut să fie afectată de motive de nelegalitate.
Procurorii vor examina acum motivarea încheierii, precum și probele rămase câștigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluționării dosarului și refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reținute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii.
În informarea emisă de Biroul de Presă al PÎCCJ se arată că în ultimii trei ani care reprezintă intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului (aprilie 2019) și până în prezent, conducerea PÎCCJ și a Secției parchetelor militare au continuat studiul jurisprudenței internaționale actualizate în materia infracțiunilor considerate crime împotriva umanității, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate și pentru a răspunde excepțiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale.
Decizia luată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă. Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de infracţiuni contra umanităţii. Problema este însă că, după 32 de ani, șansele de a avea vreodată un verdict în acest caz, în care mulți dintre protagoniști au și decedat, sunt din ce în ce mai mici.
Dosarul Revoluției nu este singurul în care Ion Iliescu are probleme. În decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale a lui Iliescu în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990: „Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. (...) constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi redeschiderea urmăririi penale în cauză”, este sentinţa pronunţată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În 8 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Instanţa a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului la Parchetul General.
Printre nereguli, se numără lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990 „sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”, se arăta în sentinţa ÎCCJ.
Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider sindical Miron Cozma. Conform procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării, arătau procurorii. Ei menţionau că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii), vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii) şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
Mai are rost?
Poate să sune ciudat faptul că acum, după 32 de ani, rămâne fără certificat de revoluționar tocmai cel pentru care a fost făcută revoluția (nu asta cinstită, a timișorenilor care au ieșit în stradă, ci cea din 22 decembrie, menită să prezerve eșalonul doi al PCR și structurile securității). Dar și acest lucru vine, într-un fel, ca o reparație morală. Și ca un ajutor pentru a înțelege de ce suntem unde suntem acum, într-o Românie postcomunistă care a fost condusă 12 ani de un comunist, zece ani de un securist și, în rest, de personaje fără viziune și fără putere în fața sistemului.
Flavius BONCEA
