
O mulțime de oameni a fost prezentă, de 1 noiembrie, în toate cimitirele din Transilvania și Banat, unde tradiția de cinstire a celor plecați dintre noi se respectă în fiecare an. Obiceiul este ca mormintele să fie curățate, să se așeze pe ele flori (cel mai adesea, crizanteme), coronițe din crengi de brad și candele aprinse.
Cimitirul din Calea Lipovei, cunoscut și drept Cimitirul Eroilor, nu a făcut excepție. Rudele celor care își dorm somnul de veci aici au venit încă de dimineață cu coronițele tradiționale, iar pentru cei care nu au avut vreme să treacă pe la piață au existat oferte chiar la poartă: 30-40 de lei coronița, 25 de lei ghiveciul de crizanteme și 5-20 de lei candela.
Problemele apar, însă, atunci când încerci să ajungi la un mormânt anume. În Cimitirul Eroilor a existat, în cel puțin un secol de existență, o ordine clară, tradusă în alei bine trasate și suficient de late pentru a permite trecerea unui cortegiu funerar. În ultimii ani, acestea au cam dispărut, locul lor fiind luat de morminte noi, multe, foarte multe. Solicitările sunt, probabil, atât de numeroase încât noile gropi au fost săpate între vechile alei, astfel că, dacă dorești să pui o floare și o lumânare la mormântul unei rude, nu o poți face decât cu drona sau călcând pe cadavre. Nu ne mai gândim la modul în care sunt transportate sicriele la locul de înhumare și nici la șansele ca persoanele în vârstă să se strecoare printre cruci, pământ și betoane. Nu vom mai menționa nici monumentele somptuoase apărute recent prin cimitir, aparținând unor persoane încă în viață. Acestea ciupesc, puțin câte puțin, din ceea ce altădată erau niște alei civilizate și îngustează nu doar spațiul, ci și speranța că am putea avea loc unii de alții măcar după moarte.
Daniela DAMIAN

