Spitalul Clinic Județean de Urgență nr. 1 Timișoara, „Județeanul”, cum îl alintă bănățenii, aniversează 40 de ani de la inaugurare. Un moment de sărbătoare pentru cei care, de patru decenii încoace, își pun toată priceperea în salvarea vieților omenești din acest colț de țară.
Este, de asemenea, un prilej de pioasă aducere aminte a profesorilor și medicilor care au slujit de-a lungul anilor în această instituție și care, astăzi, îi privesc din cer pe urmașii lor.
Patru decenii de activitate au însemnat, pentru unitatea spitalicească timișoreană, o perioadă de căutări, de regăsiri, de premiere medicale, un timp care a făcut ca, astăzi, ea să fie emblema sistemului sanitar bănățean.
O istorie de 40 de ani, care se scrie în continuare
Se împlinesc zilele acestea 40 de ani de activitate medicală ne-întreruptă la cea mai mare instituție sanitară a regiunii. Istoria celor 40 de ani de activitate medicală neîntreruptă a spitalului nostru este cartea de vizită a unui numeros colectiv de specialiști în slujba societății colective, este o obligație necondiționată a întregii suflări medicale de a răspunde așteptărilor de astăzi la mijloacele științei moderne în tratarea pacienților.
Istoria Spitalului Clinic Județean Timișoara se scrie de la începutul anilor ’70, când prin meritul unor personalități de marcă din viața medicală timișoreană, precum Prof. Dr. Pius Brânzeu, Prof. Dr. Ștefan Gavrilescu, Conf. Dr. Ion Lighezan, Prof. Dr. Ferdinand Nistor, Prof. Gheorghe Băcanu se aduce în atenția guvernanților de atunci necesitatea stringentă a construirii și în orașul nostru a unei unități medicale moderne. Așa ia naștere – pe planșeta arhitectului Nicolae Dancu – proiectul viitorului Spital Clinic Județean.
Anul 1974 găsește Spitalul Clinic Județean Timișoara în faza finală de construcție, iar în toamna aceluiași an acesta își începe activitatea cu 1.030 de paturi și 13 secții clinice.
Perioada anilor ’70 coincide cu perioada făuritorilor de școală medicală din Banat, pentru ca în anii ’80 să se facă primele transplanturi de rinichi din România. Se introduce endoscopia urologică, se dezvoltă endoscopia tubului digestiv, continuă activitatea Centrului de Implant al Stimulatoarelor Cardiace.
În anii ’90 intră în funcțiune departamentul de tomografie computerizată, se dezvoltă extensiv diagnosticul cu ultrasunete, se extinde chirurgia endoscopică. În anul 2002 funcționa instalația de diagnostic prin RMN.
Mileniul III reprezintă pentru Spitalul Județean momentul în care se dezvoltă infrastructura, prin apariția noilor Clinici de Ortopedie și totodată construirea noului Centru de Traumatologie „Casa Austria”, stabilimente de sănătate care se află la standard unanim acceptat pe plan internațional în ceea ce privește confortul pacienților și, în același timp, condițiile de lucru ale medicilor.
Spitalul nostru, pe care îl sărbătorim în zilele acestea la vârsta deplinei maturități, s-a dezvoltat necontenit de-a lungul acestor 40 de ani. Împreună cu asistentele medicale și personalul auxiliar medical reușim să acordăm asistență medicală, anual, la peste 40.000 de pacienți în regim de spitalizare continuă și peste 170.000 de pacienți în ambulatoriile de specialitate. Zilnic se prezintă, în medie, peste 150-200 de pacienți în Unitatea de Primire a Urgențelor. Pe lângă activitatea curentă de tratare a pacienților noștri, în amfiteatrele și laboratoarele spitalului nostru, în sălile de demonstrații învață zilnic și se pregătesc pentru a deveni medici peste 700 de rezidenți și sute de studenți din anii mari clinici, anii de pregătire clinică.
Zilele acestea, conducerea spitalului, împreună cu Consiliul Medical, a hotărât ca spitalului nostru, începând cu această aniversare, să îi atribuim și numele profesorului Pius Brânzeu, iar amfiteatrelor recent renovate cu sprijinul Universității de Medicină să le atribuim, de asemenea, numele unor personalități remarcabile ale vieții medicale timișene: Prof. Univ. Dr. Constantin Caloghera și Prof. Univ. Dr. Ștefan Gavrilescu.
Unul dintre cei mai buni chirurgi pe care i-a dat școala de medicină timișoreană a fost, de departe, prof. dr. Pius Brânzeu. Personalitate științifică și medicală remarcabilă, cunoscută și apreciată, atât pe plan național, cât și internațional, dr. Brânzeu a reușit, într-un timp record, să determine recunoașterea și impunerea clinicii chirurgicale timișorene. Școlit în Franța, la Strassbourg, în perioada 1928-1939, profesorul Pius Brânzeu a reușit, grație tezei sale de doctorat, să obțină premiul „Louis Sencert”, distincție mult râvnită de medicii de pretutindeni, care se acordă o dată la trei ani pentru cea mai bună lucrare de chirurgie. Pe parcursul activității sale profesionale, părintele chirurgiei bănățene a devenit, rând pe rând, membru al Academiei de Științe Medicale (1969), membru emerit al Uniunii Medicale Balcanice (1976) și membru titular al Academiei Române (1990).
Interesant este faptul că, deși marea majoritate a lucrărilor sale științifice constituie cartea de căpătâi a studenților mediciniști, profesorul Pius Brânzeu a avut și alte pasiuni în afară de anatomia umană. În 1931, pe când era student la Strasbourg, dr. Branzeu a avut o expoziție personală de pictură, intitulată „Tetes de patrons”. Pe holurile facultății de medicină franceze, chirurgul timișorean a expus portretele a 16 profesori, lucrate în laviu, în stilul „cubic analitic”, o tehnologie în vogă la vremea respectivă. În aceeași perioadă, profesorul Pius Brânzeu a obținut, la campionatul universitar de atletism din Franța, medalia de bronz la saltul în înălțime!
Prof. Dr. Ștefan Gavrilescu este, fără nici cea mai mică urmă de îndoială, inițiatorul și creatorul cardiologiei timișorene moderne, prin organizarea unei clinici moderne, compartimentate modular. Astfel, s-a reușit practicarea, în mod curent, a cateterismului cardiac și a investigației angiografice, a electrostimulării tranzitorii și a testelor ergonomice. În cercetarea științifică, într-o primă etapă, preocupările părintelui cardiologiei bănățene s-au îndreptat spre patologia cardiacă, cu accent pe boala coronariană, hipertensiunea arterială, explorarea hemodinamică. Au urmat, mai apoi, o serie de cercetări în domeniul diabetului zaharat, în ceea ce privește depistarea bolii, tratamentul cu sulfamide hipoglicemiante și arteriopatia precoce a bolii coronariene.
Prof. Dr. Constantin Caloghera, personalitate de marcă a vieţii medicale timişorene, continuator dar şi artizan al şcolii de chirurgie bănăţene, s-a format sub îndrumarea Prof. Dr. Doc. Ioan Mureşan. Ca şi conducător al Clinicii II Chirurgie a fost un bun organizator, a ştiut să-şi ordoneze priorităţile sale şi ale colaboratorilor, a prezentat un spirit exigent în primul rând faţă de persoana sa, dar şi faţă de colaboratori, cărora le-a imprimat o educaţie solidă. Acest fapt a contribuit la închegarea unui colectiv unit, cu personal bine pregătit profesional, care a colaborat cu domnia sa. În timpul activităţii a pus un accent deosebit pe „munca în echipă”, dar şi pe dezvoltarea şi perfecţionarea profesională a fiecărui colaborator. Datorită acestui fapt, Clinica II Chirurgie condusă de domnia sa a devenit o pepinieră de cadre chirurgicale.
Prof. dr. Florin Bîrsășteanu, ex-manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență nr. 1 Timișoara
Spitalul Județean, o „Alma Mater” în adevăratul sens al cuvântului
Timişoara, un oraş vechi şi cosmopolit, cu o istorie bogată are, de asemenea, o solidă tradiţie în domeniul medicinei, începând cu secolul al XVIII-lea când s-a înfiinţat primul spital şi continuând cu secolul al XX-lea când ia naştere Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.
Acum mai bine de 40 de ani, la iniţiativa unor somităţi din domeniul medicinei, precum Academician Pius Brînzeu, Prof. Dr Ştefan Gavrilescu, Prof. Dr. Ferdinant Nistor şi alţi maeştri ai medicinei timişorene, care identifică necesitatea stringentă a înfiinţării unui spital de o asemenea anvergură, se pune piatra de temelie a proiectului „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă”. În 1974 acesta îşi deschide pentru prima dată porţile pentru pacienţii veniţi din tot judeţul şi chiar toată regiunea, cu 1.030 (750 după Prof. Dr. Ancuşa) de paturi şi 13 secţii clinice.
Cei 40 de ani de existenţă ne oferă prilejul de a rememora, omagia şi sărbători munca, devotamentul, sacrificiul, entuziasmul şi activitatea, mai mult decât meritorie, depuse în slujba sănătăţii locuitorilor Banatului şi în instruirea atâtor cadre medicale de prestigiu de înaltă valoare morală şi profesională din ţară şi străinătate.
Intrarea în funcţiune a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara a influenţat în mod hotărâtor învăţământul medical timișorean, permiţând o nouă redistribuire mai funcţională şi structurată a diverselor clinici, impusă de continua evoluţie a medicinei şi numărul crescut de studenţi.
În prezent Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara are în structură 23 de secţii (14 clinici chirurgicale, 12 clinici medicale, cinci laboratoare, o unitate de primire urgenţe) situate în cinci imobile separate, cu 1.174 de paturi cu 2.373 persoane angajate, din care 308 medici, 84 angajaţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş”, 52 biochimişti, ingineri, 800 asistente medicale, 319 personal auxiliar medical (infirmiere, personal de îngrijire curățenie, brancardieri), 65 personal administrativ, 106 muncitori. În prezent, în spital îşi desfăşoară activitatea şi 722 de medici
rezidenţi.
În plan personal, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara reprezintă pentru mine nu doar un loc de muncă, ci şi locul în care am învăţat şi m-am format ca medic şi ca om, o „Alma Mater” în adevăratul sens al cuvântului.
Doresc să îmi exprim recunoștinţa faţă de cei ce au muncit şi şi-au pus viaţa în slujba pacienţilor şi instruirea atâtor cadre medicale, inclusiv a mea.
Nu în ultimul rând, mulţumesc personalului medical actual al Spitalului Judeţean, care reuşeşte cu succes să menţină şi să ridice acest „colos” la cele mai înalte standarde.
La Mulţi ani!
Conf. univ. dr. Marius Lucian Craina, manager Spitalul Clinic Județean de Urgență nr. 1 Timișoara
