Sărbătorile de iarnă sunt, conform tradiției românești, un bun prilej de răsfățuri (ca să nu le zicem chiar excese) culinare. Dar ce punem în farfurii? Că mâncărurile de pe rafturile magazinelor alimentare nu sunt întodeauna cele mai sănătoase o știm deja, iar mezelurile sunt unele dintre cele mai dăunătoare produse pentru sănătate - o spun medicii - chiar dacă este comod să le achiziționăm și să le combinăm rapid cu pâine, și aceea feliată, frumos preambalată.
Am ales doar câteva produse, ale căror etichete le-am citit cu mai multă atenție. Pentru că toată lumea a auzit deja de E-urile din alimente și se ferește de ele, producătorii nu le mai înscriu pe etichete, preferând numele substanței chimice. Primul produs se numește Cârnăciori de porc grill „Vreau din România”, iar de pe etichetă aflăm că acesta conține: acetat de sodiu (în traducere, E262), citrat de sodiu (E331), ascorbat de sodiu (E301), acid ascorbic (E300) și dextroză. Poate conține urme de soia, gluten, lactoză, muștar, doar producătorul știe de ce. Cireașa de pe tort sau, dacă doriți, piperul din cârnăciorul dorit din România este inscripția „materie primă: UE”. Doar câteva detalii: conform unui studiu al Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România, „E300 – Acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi”. Dextroza (sau D-glucoza) este un zahăr care provine din porumb și uneori din alte plante. Unele companii adaugă dextroză anumitor produse pentru a prelungi durata de valabilitate a acestora. În industria cărnii, prezența zahărului (în special a zahărului reducător) în amestecul de maturare are un efect direct asupra culorii obținute la sfârșitul maturării. Adică, mâncăm mezeluri cu zahăr și ne mirăm că ne îngrășăm.
Al doilea produs este din raftul altei rețele de magazine și se numește „Cabanoși eticheta curată”, adică fără soia, fără monoglutamat adăugat, fără gluten, fără coloranți sintetici. Dar chiar și acesta conține: proteină animală de porc (un produs de sinteză), stabilizatori - difosfați (sau E 450), conservant - nitrit de sodiu (E250). Mai aflăm de pe etichetă că produsul poate conține urme de lactoză, ouă și produse derivate. Ce ar putea căuta lactoza și ouăle în cabanoși rămâne un mister pentru neavizatul plătitor. Nitritul de sodiu E250 este un conservant artificial ce se foloseşte în industria alimentară pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a mezelurilor scumpe şi a produselor din carne afumată). Referitor la difosfați, aceștia reprezintă o clasă de aditivi alimentari, care trebuie să aibă o anumită compoziție și puritate pentru a fi utilizați în produsele alimentare. De exemplu, difosfatul diacid disodic, cu formula chimică Na2H2P2O7, poate conține fluoruri, arsen, cadmiu, plumb, mercur și aluminiu, în cantități infime, bine stabilite de lege. Este, poate, otrăvitor, dar foarte lent.
La atâtea mezeluri și cărnăraie s-ar potrivi și un pic de pâine. Una albă feliată, îmbietoare și proaspătă mai multe zile. Ce avem pe etichetă? Conservanți - acid sorbic (E200), propionat de calciu (E282), acid ascorbic (E300), oțet din alcool. Desigur, și aici avem urme din substanțe care nu prea au ce căuta în produs: „poate conține urme de soia și semințe de susan”. Ce zice InfoCons despre E200? „Pentru uz industrial se obţine prin procedee chimice.
Doza zilnică admisă pentru consumul uman cumulat de acid sorbic şi sărurile sale de potasiu şi calciu este de până la 25 mg/kg corp. Este o doză mică, ce poate fi uşor depăşită, mai ales prin consumul mare de pâine (500g pâine conţin 1.000 mg sorbaţi, doza maximă pentru o persoană care cântăreşte 40 kg). Este admis a se folosi în cantităţi cuprinse între 200 mg/kg şi 2.000 mg/kg în aproape toate tipurile de produse alimentare. Cantitatea maximă, de 2.000 mg/kg se foloseşte la brânză topită, aluat de cartofi şi felii de cartofi pre-prăjite, pâine feliată şi alte produse de panificaţie şi patiserie etc”.
Ce să mai mănânci dacă nu ai nici timp să-ți faci singur mezeluri ori pâine și nici condiții să crești găini și porci, pe care să știi cu ce îi hrănești? La această întrebare nu s-a răspuns încă, dar la cabinetele medicilor sălile de așteptare sunt pline de pacienți cu boli ale civilizației. Poftă bună!
