Volumul „Pe urmele Timișoarei evreiești. Mai mult decât un ghid”, autor dr. Getta Neumann, a fost lansat săptămâna trecută în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara, în prezența unui public dornic să cunoască informații noi despre orașul Timișoara, despre spiritul acestui oraș, despre Comunitatea Evreilor de aici.
Fiica regretatului Rabin-șef al Comunității Evreilor din Timișoara, dr. Ernest Neumann, Getta Neumann, atașată locurilor unde s-a născut, a învățat și a trăit o bună parte a vieții cotidiene, continuă să dezvăluie, în urma unor minuțioase cercetări, istoria mai puțin cunoscută a orașului Timișoara. În urmă cu câțiva ani, dr. Getta Neumann publica „Destine evreiești. Portretul comunității timișorene din anii interbelici până în zilele noastre”, volum de interviuri, lansat și la Timișoara, iar anul acesta, în urma unor îndelungate cercetări, a încheiat un nou volum despre istoria Timișoarei, „Pe urmele Timișoarei evreiești. Mai mult decât un ghid”, carte care vine să întregească istoriografia acestui oraș, informațiile din paginile lucrării aducând cititorul, doritor de cunoaștere, mai aproape de spiritul acestui oraș, de ceea ce a însemnat el de-a lungul istoriei în această parte central-sud-est europeană. Lucrul la volum, o mică enciclopedie în care sunt cuprinse memorii ale cetății Timișoarei, a fost început în urmă cu trei ani.
Despre volumul lansat, dr. Getta Neumann mărturisea, „... ceea ce voiam să realizez cu această carte, într-adevăr am realizat într-un fel. Așa a și ajuns, întocmai cum am dorit eu, la cei care cunosc cartea. Toată geneza acestei cărți a fost un fel de aventură pasionantă. Prin munca mea la un site al evreilor timișoreni și al prietenilor lor, și prin mărturiile culese și publicate în «Destine evreiești», mi-am dat seama că posed atât de multe cunoștințe care nu sunt niciunde, nicăieri puse în context, sau tipărite într-un volum și, mi-am zis, ok, am materialul, e ușor de făcut, am să termin repede”.
Cartea se deschide cu un „Cuvânt înainte” semnat de dr. Getta Neumann și conține zece capitole, „Evreii din Timișoara” (pag. 8-22), „Sinagogile din Timișoara” (pag. 22-48), „Cimitirul Evreilor din Timișoara” (pag. 48-56), „Patrulaterul evreiesc” (pag. 56-68), „Cartierul Cetate - Centrul istoric” (pag. 68-94), Cartierul Cetate-Piața Victoriei” (pag. 94-128), Liceul Israelit” (pag. 128-136), „Cartierul Cetate-Zona de sud-est” (pag. 136-156), „Cartierul Fabric” (pag. 156-184), „Cartierul Iosefin și Elisabetin” (pag. 184-214). Volumul mai cuprinde Anexe în care apar informații despre Comunitate Evreilor din Timișoara (personalității de seamă ale comunității, rețete culinare tradiționale, indice de nume și, nu în ultimul rând, mulțumirile pe care doamna Getta Neumann le adresează tuturor celor care au ajutat-o și încurajat-o în munca de cercetare pentru ca acest nou volum să fie posibil și să ajungă în mâinile cititorilor).
Carte a apărut la Editura „Brumar” din Timișoara, în paginile ei găsindu-se informații despre începuturile Comunității Evreilor din Timișoara și contribuția acestei Comunități la îmbogățirea materială și spirituală a orașului bănățean.
„Casa Prințului Eugen este un punct simbolic pentru începuturile orașului Timișoara ca oraș modern, sub administrația austriacă, și pentru începuturile vieții evreiești ca instituție. Sub bolta Forforosa s-a instalat primul locaș de rugăciune sub austrieci pentru evreii timișoreni”, a spus dr. Getta Neumann, în prezentarea din timpul lansării volumului.
În paginile volumul „Pe urmele Timișoarei evreiești. Mai mult decât un ghid” se pot afla informații și despre celelalte Comunități ale Timișoarei istorice, conexiunile lor cu Comunitatea Evreilor. „Casa Solderer, pe strada Vasile Alecsandri (unde sunt produse bio), este un exemplu tipic, strălucit pentru a arăta cum s-a forjat această legătură între diferite etnii și diferite confesiuni și grupări lingvistice. În această casă, cam prin 1750, trăiau, un abate armean, un rabin (închiria un mic local comercial la parterul clădirii), un gropar german, un sârb, un italian sau, poate, un evreu italian și un cantor evreu. Deci, erau ușă-n ușă, erau vecini. N-aveau încotro, trebuia să se suporte. Deci, acesta este într-un fel secretul acelui spirit de deschidere, mitic (pentru că este așa de legendar) al Timișoarei. Și-a fost bine. Dar acel spirit, chiar dacă există schimbări în componența etnică, nu se stinge. Așa ceva nu trece de pe o zi pe alta. Așa ceva se perpetuă, se transmite și trebuie cultivat”, a spus Getta Neumann, în timpul lansării volumului.
Președinte a Comunității Evreilor din Timișoara, dr. Luciana Friedmann, a rostit în discursul de la lansarea volumului, printre altele: „Eu cred că această carte nu s-ar fi născut dacă doamna Getta Neumann nu ar fi fiica rabinului Neumann. Toată această tenacitate și această dăruire, această hărnicie și această aplecare spre tema evreiască cu tot sufletul, cred că-i vine de la tatăl, dar și de la mama ei. Mă gândesc, cu tot dragul, și la memoria rabinului Neumann, pentru că, iată, cărările vieții sunt ciudate și uite că s-a ajuns astăzi și la această carte extraordinară. Rabinul Neumann nu a lăsat foarte mult scris, însă a făcut foarte multă viață în comunitate, și fiica lui, iată, a reușit să continue, într-o manieră scrisă, ceea ce a făcut el, real. Este o carte așteptată și care-a lipsit acestui oraș și comunității noastre. Acest «mai mult decât ghid», un titlu, după părerea mea, extrem de inspirat pentru a defini o carte care reunește aceste urme vizibile, tangibile, unele care nu mai arată așa cum erau ele inițial. Este un demers extraordinar și foarte necesar. Felicitări, din toată inima!”
„Este o lucrare științifică în care, sigur, ghidajul cititorului este luat în considerare în primul rând. Am fost foarte impresionat de această nouă scriere și nouă contribuție în care, sigur, pedanteria și precizia și documentarea arhivistică, dar și conlucrarea cu prietenii și cu societatea, respectiv cu Comunitatea Evreilor din Timișoara a generat o lucrare absolut excepțională care va fi de referință, atât pentru publicul din România, mai ales cel din Timișoara, dar și cel din împrejurimi și, eu sper să fie și pentru publicul internațional, dacă se va pregăti o ediție în limba engleză”, a rostit, în cuvântul din timpul lansării volumului, printre altele, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, Victor Neumann.
Scriitorul și jurnalistul timișorean Viorel Marineasa a prezentat, în cuvântul rostit în timpul lansării, structura volumului, spunând, printre altele: „...Getta, pe lângă documentarea minuțioasă și acribia de care a dat dovadă, a găsit și o formulă extrem de plăcută, dinamică pentru a livra toată această informație. Niciodată nu ai impresia de ariditate. Traseele pe care ea le propune sunt însoțite sau dublate de portrete foarte vii ale unor oameni, ale unor personalități, și de povești, de povești adevărate, de istorii ale locului foarte bine prinse în acest «mai mult decât un ghid». Încă în preambulul pe care ea-l semnează, precizează că e vorba de clădiri și de situri legate direct de iudaism, pe de o parte, dar e vorba, cum frumos zice, de o Timișoară «evreiască invizibilă» care nu are pecetea «identității evreiești», dar e creată de oameni legați de «comunitatea evreiască». Această distincție mi se pare meritorie și dovedește marea onestitate a autorului care nu trece, o să vedeți, nici peste pasajele un pic mai incomode, sau de multe ori ascunse dintr-o falsă pudibonderie, de către alții, când e vorba de istoria orașului”.
„Nu e numai o carte a istoriei Timișoarei evreiești, pentru că, inevitabil, Timișoara evreiască a interferat de-a lungul timpului cu celelalte vieți ale orașului, dăruite de celelalte Comunități, ci și-un ghid care va ajuta generațiile tinere să cunoască istoria celorlalte generații. Vă sfătuiesc să o popularizați, să povestiți prietenilor. E un cadou minunat! Sunt convinsă că va exista și o reeditare. Felicitări și felicitări Comunității Evreiești că-și dovedește, încă odată, vitalitatea și arată că nu numărul contează, ci ceea ce cuprinde acest număr”, a rostit, în cuvântul din timpul lansării volumului, dr. Smaranda Vultur.
Ultimul moment oratoric din timpul lansării ce a avut loc în Sala Baroc, a aparținut doamnei Getta Neumann. „Această comunitate a evreilor nu a cuprins niciodată mai mult de 13% din populația orașului, dar impactul pe care l-a avut asupra orașului era mult mai mare decât îl justifica numărul proporțional. Destinul evreilor din Timișoara a fost unul deosebit. În primul rând, din cauza unei întâmplări istorice. Așa a fost să fie. Evreimea din Timișoara a fost cruțată de nenorocirile mari, de pogromuri, de deportare, de Holocaust. Asta să nu uităm! Este clar! Dar, în plus față de asta, evreii din Timișoara au fost atât de productivi (și-n altă parte au fost productivi), dar s-au simțit atât de bine (asta știm și am văzut din toate mărturiile și, așa e, de aceea tragem noi, tot timpul înapoi) pentru că așa a fost atmosfera acestui oraș, și datoria noastră, cumva ... adică vedem că este bine pentru toată lumea. A fost o simbioză benefică și prielnică și bună pentru ambele părți. Deci, este un spirit care trebuie continuat. Dacă ne amintim de părinți și dacă ne amintim de familie, dacă ne amintim de strămoși, să ne amintim și de Comunitate, să ne amintim și de cei care au contribuit ca orașul, ca împrejurimile noastre, ca totul să devină așa cum este acum și să păstrăm spiritul viu, acest spirit de înțelegere și de deschidere față de celălalt”, a încheiat dr. Getta Neumann momentul oratoric final din timpul lansării volumului.
Animată de adagio-ul filosofului francez Emmanuel Levinas, „Viața constă în a primi, celebra și transmite”, Getta Neumann aduce, în fața publicului, o nouă carte-document, un volum deosebit de util pentru cunoaștere, care oferă posibilitatea ca prin intermediul paginilor sale, printr-o călătorie-lectură, cititorul să ia contact cu istoria Timișoarei, cu spiritul acestui oraș și să insufle viață unor timpuri favorabile urbei din Banat.
Cornel Seracin
