Dacă în articolul anterior am prezentat importanța plantelor și a grădinăritului în viața omului, de această dată vom prezenta importanța animalelor în viața noastră și consecințele lor psihosociale și psihofiziologice. Nu cred că sunt multe persoane care să nu știe cât de importante au fost și sunt animalele pentru om. Dar, în același timp, consider că multe lucruri nu sunt atât de cunoscute și de aceea mi-am propus să vin în sprijinul celor care se SIMT bine că au un animal de companie, dar nu știu exact de ce. Cât de importantă a fost prezența unui animal în viața oamenilor s-a sesizat poate cel mai bine în perioada stării de urgență, când proprietarilor de animale li s-a permis explicit să iasă să își plimbe patrupezii, având astfel un atu față de cei fără animale.
Cercetând picturile rupestre s-a putut observa că omul preistoric era însoțit de diferite animale, câini, cai, feline etc., pe care le folosea pentru diferite beneficii. În secolul al XVII-lea (Iluminismul) s-a promovat ideea că animalele de companie ar servi ca suport pentru socializare copiilor. În secolul XIX au început să fie introduse animalele ca facilități în instituțiile care îngrijesc persoanele în suferință dar abia în anii ‘80, a început cercetarea riguroasă a beneficiilor relației om-animal.
Astfel, multe familii consideră că animalele de companie reprezintă un suport socio-emoțional care facilitează depășirea anumitor perioade de criză, animalele fiind dintotdeauna „partenerul” către care omul s-a întors atunci când nu putea vorbi cu altcineva, stabilindu-se conexiuni emoționale foarte puternice. Oamenii simt nevoia să iubească, să fie iubiți, să strângă în brațe și să fie strânși în brațe, să se simtă valorizați, dar uneori sunt refractari în arăta celor din jur ceea ce simt, de teama rănirilor sau eșecurilor, animalele fiind văzute ca „jucării” vii și interactive. De ce aleg oamenii, aflați în diferite situații de suferință, să se îndrepte spre animalul de companie? Răspunsul este foarte simplu… deoarece animalele nu judecă, nu îi clasifică în oameni buni / răi, frumoși / urâți, albi / negri, bogați / săraci etc. și mai ales nu le reproșează nimic, nu îi ironizează și nu sunt prefăcute.
Beneficiile asupra sănătății sunt multiple și tocmai de aceea vor fi prezentate beneficiile la copii și adulți, cu sau fără probleme de sănătate mentală.
1. La copii și adolescenți – s-a observat reducerea anxietății și a stresului în prezența animalului de companie, îmbunătățirea proceselor de învățare pe termen lung (animalul servind ca motivator afectiv), creșterea stimei de sine, dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională, inducerea sentimentului importanței, a siguranței, a competențelor sociale și a autonomiei. Astfel copiii și tinerii, care îngrijesc animalul de companie, devin mai empatici, punctuali, ordonați, manifestă comportamente pro-sociale (așa- numitul „efect de catalizator social”) și de auto-disciplină. De asemenea copiii care au animale de companie sunt mult mai des vizitați de către prieteni. Beneficii apar și în cazul „adolescenților-problemă” care manifestă tulburări emoționale și comportamentale severe, consumatori de droguri, alcool sau alte adicții, de multe consecințe ale unui „anturaj neadecvat”.
Studiile ne arată efectele pozitive pe care le are prezența unui câine în sala de clasă, care îi determină pe copii, surprinzător, să fie mai atenți la cadrul didactic. Acest lucru s-a confirmat la o clasă de la școala „Nikolaus Lenau”, în urma unui proiect cu o școală din Germania. Studiile susțin că elevii interacționează unii cu ceilalți mult mai mult și au devenit mai responsabili, mai atenți la ore, mai empatici și mai puțin agresivi, comparativ cu clasele care nu aveau animal de companie în clasă.
Un alt aspect demn de menționat este reprezentat de faptul că prezența animalelor de companie conduce la reducerea alergiilor la copiii care dețin animale de companie, la reducerea zilelor de convalescență și la reducerea numărului de absențe de la școală datorită diferitelor boli.
2. Copiii cu autism, dacă au un câine, interacționează mult mai des cu animalul, decât cu alte obiecte sau cu adulții și în timp dezvoltă mai multe relații sociale. În cazul copiilor cu diferite diagnostice psihiatrice, dacă ședințele de terapie au loc în prezența unui animal, îi determină pe copii să fie mai extroverți social și să își îmbunătățească starea (mood-ul).
Animalele joacă un rol crucial în dezvoltarea emoțională a copiilor, eliminând bolile mentale în căminele unde se simte lipsa afecțiunii și securității emoționale.
3. La adulți - s-a observat că proprietarii de câini, care își plimbă animalul de companie regulat, sunt mai implicați în activitățile fizice decât adulții care nu îi plimbă, prezintă o incidență mai scăzută a bolilor cardiovasculare. De asemenea, deținătorii unui animal de companie sunt mai sociabili deoarece interacționează cu alte persoane care au animale de companie. S-a evidențiat că persoanele care își plimbă regulat câinii prezintă abilități funcționale mult mai bune și au o greutate mai scăzută decât cei care nu au câini. Alte studii evidențiază că deținerea unui animal de companie reduce tensiunea arterială în situații stresante, nivelul de colesterol precum și numărul de vizite la medic. Un alt aspect important este că deținătorii de animale dorm mai bine față de cei care nu au animale de companie.
La adulții din penitenciare s-a observat o îmbunătățire a abilităților sociale dacă au beneficiat la ședințele de terapie de prezența unui animal.
În urma observării beneficiilor relației om-animal asupra oamenilor, pasul următor a fost antrenarea diferitelor tipuri de animale (câini, pisici, cai, iepuri etc.), pentru a deveni terapeuți sau co-terapeuți:
1. Terapia cu câini (dog therapy) - este utilizată pentru îmbunătățirea stării de bine, pentru dezvoltarea limbajului și a comunicării (datorită comenzilor care se dau câinelui), la interacțiunile sociale și conexiunile emoționale, în special la copiii cu autism, dar poate fi utilizată cu succes și pentru rezolvarea conflictelor dintre victime și ofensatori. Mai recent, universitățile utilizează această formă de terapie pentru a-i ajuta pe studenți să gestioneze stresul generat de viața de student, în special la cei din anul I, pentru a preveni abandonul și pentru a le crește nivelul de satisfacție față de viață.
2. Terapia cu pisici (cat therapy) - este intens utilizată în reducerea stresului, anxietății și depresiei, mângâiatul blănii fiind foarte relaxant. Chiar dacă iubesc foarte mult independența, pisicile adoră să fie mângâiate. Tocmai datorită naturii ambivalente, foarte asemănătoare oamenilor, pisicile sunt recomandate pentru îmbunătățirea sănătății emoționale. Persoanele în vârstă, cu demență, uneori își aduc aminte anumite amintiri atunci când mângâie pisica, prin stimularea anumitor terminații nervoase. Mulți terapeuți utilizează pisici, ca și terapie complementară în cazul persoanelor cu autism, Alzheimer și ADHD.
Pot fi un calmant foarte bun al durerilor, deoarece se așează pe locul afectat, îl încălzește și calmează durerea, fiind adevărate instrumente bioenergetice. În multe situații avertizează apariția atacurilor de cord și a crizelor de hipertensiune. Torsul pisicii are efecte pozitive asupra sistemului imunitar, frecvența de 4-16 Ghz fiind echivalent cu tratamentul cu ultrasunete.
Analizarea studiilor despre interacțiunea om-animal, cu precădere în cazul copiilor, a stat la baza deciziei de a crea la Stațiunea Tinerilor Naturaliști o zonă pentru animale domestice, care într-adevăr este zona cea mai „sociabilă”.

Lector dr. Mirela SAMFIRA,
USAMVB Timișoara