Anul acesta, Zilele Germanilor din Banat au avut o dublă semnificaţie: 250 de ani de la colonizarea cu şvabi a comunei Săcălaz şi 25 de ani de la înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din Banat. Manifestarea s-a derulat în perioada 29-31 mai şi a fost una care a reaprins spiritul Micii Viene de altădată.
„Anul acesta am început sărbătoarea de vineri, 29 mai, când s-au împlinit 250 de ani de la venirea primilor colonişti din zona Ulmului, din zona munţilor Pădurea Neagră, dar şi din zona austriacă. Trebuie spus că aceşti colonişti nu au luat pământurile nimănui, au venit pe un teren viran. Sigur, au primit pământ de la Maria Tereza sau de la ceilalţi împăraţi ai Austriei, dar nu au deposedat populaţia băştinaşă. Ceea ce au făcut, pentru că sunt de credinţă romano-catolică, au construit o Biserică. Erau în primul rând agricultori, dar şi de diferite alte meserii, puteau să se organizeze foarte bine şi să-şi contruiască un sat. Asta se poate vedea şi acum, dar, din păcate, unii primari din aceste sate nu au înţeles rostul şi importanţa acestora şi, odată cu plecarea germanilor, s-a pierdut şi o mare parte din arhitectura satelor. Ceea ce este un mare dezavantaj pentru întreaga regiune a Banatului. Păcatul aparţine administraţiilor locale care dau aprobare pentru aşa ceva. Prinţul Charles, spre exemplu, vine şi cumpără o casă şvăbească în zona Bistriţa, Ardealului, pentru că are un tipic al ei, o frumuseţe aparte” , spune Ioan Fernbach, preşedintele FDGB Timişoara.
Din nou în patrie
Zilele Germanilor din Banat sunt un prilej de revenire acasă a celor emigraţi şi de reuniune cu membrii comunităţii şvăbeşti rămase pe meleagurile româneşti. Este cea mai mare manifestare culturală a Forumului Democrat al Germanilor din Banat sub semnul intraductibilului „Heimat” – adică al patriei.
„Din doi în doi ani, zilele culturii germane din Banat au loc la Timişoara, în alternanţă cu zilele culturii germane care se desfăşoară la Ulm în Germania. Anul acesta am sărbătorit a 12-a ediţie festivă, împreună cu sărbătorirea a 25 de ani de la înfiinţarea Formului Democrat al Germanilor din România şi din Banat. Aceste manifestări au o importanţă deosebită pentru minoritatea noastră, deoarece, indiferent unde se întâmplă, aceste zile vor să reunească toţi foştii şi actualii germani din regiunea Banatului. Anul acesta am avut invitaţi din toată reginea. În genera,l în această zonă mai trăiesc în jur de 15.000 de germani, Forumul din Banat fiind cel mai reprezentativ din punct de vedere al numărului de nemţi aflaţi pe teritoriu românesc. În România există la ora actuală cinci forumuri, cel din Sibiu, al şvabilor din Satul Mare, al germnailor din Bucovina şi al germnailor din zona Vechiului Regat. La un moment dat, în Banat eram în jur de 300.000, dar sigur că cele două războaie mondiale, deportările şi aşa mai departe au generat un exod în rândul germanilor. Anul acesta, manifestarea am intitulat-o «heimat», un cuvânt intraductibil în alte limbi, care înseamnă mai mult decât patrie, înseamnă vatra în care te-ai născut, unde ai copilărit, ai învăţat, ai murit; e un cuvânt foarte complex”, spune Ioan Fernbach.
Şvabii din Banat rămân o mare familie
La Timişoara, manifestările prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din Banat au debutat în 29 mai. „Pe toată durata zile de vineri, la Săcălaz, a avut loc slujba, dezvelirea obeliscului, oamenii s-au întors să-şi vadă mormintele strămoşilor la cimitirul din comună şi bineînţeles că s-au bucurat că sunt împreună. Am organizat şi un bal până târziu în noapte”, ne spune Ioan Fernbach.
Sâmbătă, 30 mai, la Opera din Timişoara, festivitatea Zilelor Germanilor din Banat a cuprins mai multe alocuţiuni, dar şi discursul festiv rostit de preşedintele FDGB, Ioan Fernbach. Cu acest prilej, distincţia „Acul de aur” i-a fost decernată post mortem preşedintelui de onoare Karl Singer. „Domnul Karl Singer a decedat la începutul lunii mai şi astfel am oferit soţiei sale cea mai înaltă distincţie, Acul de Onoare în Aur, în memoria soţului”, afirmă Ioan Fernbach.
O altă ceremonie a fost cea de acordare a premiului Stefan Jäger şi înmânarea a 35 de medalii jubiliare către cei mai apropiaţi colaboratori şi susţinători ai FDGB. După-amiaza, în Sala Capitol, s-a derulat spectacolul folcloric de dansuri şi muzică şvăbească din Banat, la care au participat 17 ansambluri culturale din ţară şi străinătate. Seara s-a încheiat cu un tradiţional Bal şvăbesc, găzduit de Casa Adam Müller-Guttenbrunn. „Pornind de la copiii mici de la grădiniţă şi terminând cu formaţiile de dansuri populare şvăbeşti, această manifestare a durat în jur de trei ore, fiind un specatcol minunat. Ulterior, ne-am deplasat la Casa Adam Muller Guttenbrun, unde am încheiat festivitatea cu un bal, spre bucuria tinerilor”, continuă președintele FDGB.
Duminică, 31 mai, la ora 11, la Domul romano-catolic din piaţa Unirii, a fost oficiată, de ES Martin Roos, episcop de Timişoara, Adoraţia. După ce au depus coroane la monumentul Revoluţiei în piaţa Victoriei, în Piaţa Libertăţii a avut loc un spectacol de dans tradiţional. Momentul de atracţie maximă putem spune că l-a constituit parada portului popular german. Defilarea celor 200 de perechi, în centrul Timişoarei, a stârnit admiraţia trecătorilor, care s-au oprit din drum pentru a imortaliza acest moment. „Cred că eram în jur de 600 de oameni şi am plecat către Piaţa Operei să depunem o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei Române de la 1989. Însoţiţi de muzica fanfarei, ne-am întrunit în Piaţa Libertăţii, unde toată lumea s-a simţit foarte bine. Vreau să spun că portul popular şvăbeşc este unul dintre cele mai frumoase, având un rafinament şi colorit cu totul deosebite. Vreau să mai spun că şvabii din Banat sunt şi rămân o mare familie”, declară preşedintele FDGB Timişoara.
La aceste manifestări au participat ansambluri populare germane şi şvăbeşti din Sânnicolau Mare, Biled, Variaş, Deta, Bocşa, Reşiţa, Orşova, Lugoj, Buziaş, Arad, Vladimirescu, Sântana şi Timişoara, alături de formaţiile şvabilor emigraţi la Singen şi Reutlingen. Partea muzicală a fost asigurată de fanfara germană din Recaş, Timişoara Big Band şi fanfara Original Donauschwäbische Blaskapelle Reutlingen (Germania).
Premiul Stefan Jäger este acordat anual de către fundaţia cu acelaşi nume tinerilor până la 30 de ani pentru merite deosebite în păstrarea şi promovarea limbii şi valorilor culturale, artistice sau folclorice germane în Banat.
Acul de aur care este cea mai mare distincţie onorifică oferită de comitetul de conducere al Forumului Democrat al Germanilor din Banat către persoane şi personalităţi, care prin activitatea lor au sprijinit în mod deosebit comunitatea germană din regiune şi perpetuarea valorilor acesteia.
Pentru viitor
Ioan Fernbach ocupă funcţia de preşedinte FDGB, una onorifică, fără avantaje materiale. Stimatul violonist este implicat cu trup şi suflet în păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şvăbeşti. Proiectele pentru viitorul Formului sunt numeroase, după cum însuși ne explică: „Ziele Zilele Germanilor din Banat le-am organizat, zic eu, cu succes. Nu a fost o muncă uşoră. În continuare vom avea multe alte manifestări. Una din ele va avea loc în 7-8 iulie. Se va deschide o mare expoziţie, itinerantă, care a plecat din luna aprilie din Sibiu. La acesta a fost prezent şi preşedintele Klaus Johannis şi miniștrii de Externe ai Germaniei şi României. Este o expoziţie a istoriei germanilor pe teritoriul României. În acelaşi timp, Comisia mixtă româno-germană pentru minorităţi va susţine lucrările sale şi aşteptăm personalităţi importante atât din România, cât şi din Germania, pentru a vedea ce sprijin se poate acorda germanilor din România şi românilor din Germania. Avem multe activităţi, amintesc una la care ţin foarte mult, având în vedere meseria mea. Anul acesta vom organiza primul concurs internaţional de vioară «Joseph Brandeisz», un foarte important profesor de vioară, instrumentist şi cercetător. El a scris prima carte dedicată vieţii muzicale din Timişoara, «Armonie-n cânt şi viaţă în Timişoara», apărută în anii ’70. Cu această ocazie, dorim să-l omagiem prin organizarea unui concurs de vioară pentru copii și tineri între 10 şi 18 ani din Ungaria, Serbia, Germania, pentru o mai mare anvergură.
Dorim, de asemenea, o colaborare foarte bună cu Facultatea de Muzică, fiind singura din Europa care are o secţie în limba germană de actorie, cu Centrul Cultural German, cu Teatrul German, sigur, cu mici reprezentaţii, pentru că nu avem posibilităţile tehnice pentru unele de anvergură. Dorim sigur să-i omagiem pe şvabii noştrii din Banat. Să nu uităm că aici s-au născut Nikolaus Lenau, un mare romancier, Ştefan Jäger, un mare pictor, nu mai vorbesc de Herta Müller sau Ștefan Hell, laureați ai premiului Nobel. Cu sprijinul Primăriei şi al oraşului, poate vom face şi un muzeu reprezentativ pentru minoritatea noastră. Îmi doresc să las ceva frumos în urmă”, conchide preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat.
Andreea VASILESCU
