Și numai ce, în această încălzire globalizată, trâmbițată și de înspăimântat, a venit un puișor de iarnă, că iar ne-a destabilizat și ne-a dat cu tălpile-n sus. Deși la București treburile nu s-au schimbat prea mult în bine, s-a schimbat foaia cu felul cum se gestionează comunicarea, noul primar venind din breaslă și dovedind că, dacă la deszăpeziri nu se pricepe, la a da cu vorbe faine expert este.
Și, pentru a avea câștig de cauză, de cu zori și până-n seară ne tot povestește de ce și cum. Închizând grădinițele, școlile și alte unități de învățământ, a scăpat dintr-o dată de cel puțin un sfert dintre cei care trebuia să circule prin capitala înzăpezită. După vechile canoane ale politichiei dâmbovițene, a încercat timid să închidă, la început, școlile pentru două zile și văzând că „merge” a plusat la o săptămână. A scăpat bine-mersi de elevi, dar a fost atât de abilă încât a mai scăpat și de incomozi, cum ar fi directorul RATB, căruia multă „dragoste” îi purta doamna Firea și l-a mai arătat și pe Nicușor Dan cu degetul, că este împotriva bucureștenilor. Ceva de genul „șapte dintr-o lovitură”. A scos armata și jandarmeria în stradă, a încropit detașamente de voluntari, a pornit pe dat amenzi, deci, una peste alta s-a mișcat câte ceva la București. Chiar dacă mai puțin zăpada, intenții au fost. Am putea spune că a fost destulă voință, chiar dacă mai anemică putință.
Și, după cum spuneam, dacă a scăpat doamna primar Firea de niscaiva incomozi, n-a putut să scape de unele vorbe care s-au iscat așa, din troienele iernii, că ar fi acordat repede și degrabă contracte pentru deszăpezire unor firme ad-hoc înființate și, mai ales, slab utilate, pentru a mai deszăpezi din banii primăriei. Acum nici nu știi ce să mai crezi. Dacă nu face, de ce nu face, dacă face, de ce face, dacă nu zice, de ce nu zice, dacă zice, de ce zice, dar ceea ce rămâne constant la noi sunt tocmai metehnele, de care nu scăpăm sub nici o formă. Și una dintre ele este „ciordeala”, de oriunde și oricum, doar „ciordeală” să fie.
La Timișoara am avut noroc că nici nu a nins prea mult, nici nu a viscolit prea tare. Altfel, vai de mama noastră. Și așa puțin cât a nins, zăpada nu a fost îndepărtată și a fost nevoie de aportul mașinilor să o fleșcăiască dintr-o parte în alta, carosabilul fiind umed și adevărat patinoar. S-a tot vorbit de tone, de mii de tone de sare (poate în ochi) care au fost folosite... Drumurile sunt tot necurățate și cu doze sporite de risc. Din ciclul „iarna nu-i ca vara”, putem spune că metehnele-au rămas. Anotimpul rece ne tot ia prin surprindere și ne găsește descoperiți. Cât despre primari, că sunt de la București ori de la Timișoara, că sunt psd ori pnl, vorba unui hâtru „tot un drac”!
Petru Vasile TOMOIAGĂ
