În ziua de 3 August 2014 sărbătorim cea de-a nouăzeci şi cincea aniversare de la intrarea glorioasei Armate Regale Române în metropola Banatului, Timişoara.
Se împlinesc nouăzeci şi cinci de ani de când oraşul nostru, întreaga provincie a Banatului, a îmbrăcat haina Regatului Unit al României, haina demnităţii naţionale, întreaga suflare de pe teritoriul provinciei Banat putându-şi aminti acel moment de 3 August 1919 când, după o vreme de durere şi lacrimi pentru unitatea naţional-statală, vitejia Armatei Regale Române a izbutit îndeplinirea visului strămoşesc, realizarea în fapt a întregirii unităţii naţional-statale.
Atunci, în acel 3 August din anul 1919, a dat contur speranţelor bănăţenilor figura blândă dar impunătoare a dorobanţului înrolat în Armata Regală Română, venită să desăvârşească lumina unităţii naţionale conservată cu atâta grijă de sfinţii martiri şi apostoli ai neamului din Regatul României.
În acea zi măreaţă, temelia absolutismului imperial a căzut, la fel ca și cea a oligarhiei cotropitoare, falnicul drapel al României Regale fâlfâind liber pe înălţimile cetăţii noi, clădită pe ruinele zilelor grele din alte vremuri.
Timişoara a fost dezrobită de sub tirania imperiului şi a fost ridicată din această tiranie la înălţimea vieţii noi, înălţimea unui oraş din numeroasele oraşe ale monarhiei române care avea menirea să pună umărul la propăşirea spirituală şi materială a Regatului Unit al României, clădind, pe temelia unei istorii moştenite de la imperii cuceritoare, un colţ de Românie după cum a fost prezis cu atâta credinţă de poeţii şi cărturarii neamului românesc din Banat.
Dreptatea a izbândit în acea zi de 3 August 1919, arătând că oricât de mult ar fi pângărită, tot biruitoare va rămâne în faţa unor nedreptăţi milenare, dar şi în faţa unor şicane mârşave croite de visele utopice ale unor venetici nesăţioşi şi plini de dorinţele de a stâpâni mari întinderi teritoriale.
Bântuită, în istoria ei, de imperii vremelnice, în zilele noastre Timişoara a rămas ancorată în conştientizarea moştenirilor istorice multiple, ceea ce a făcut ca în bătrânul nostru oraş să existe un amalgam de culturi, reprezentanții lor rămânân uniţi în jurul ideii de a face ca oraşul să-şi merite numele de înaintemergător în evoluţia, revigorarea şi revenirea României la valorile ei tradiţionale care au consacrat-o în anii ce au urmat acelui 3 August 1919.
Din amintirile moştenite, fiecare cultură şi-a pus amprenta sa pe cetăţenii oraşului, dându-le o identitate aparte, în pedagogia socială, în diferitele obiceiuri, în supravieţuirea şcolilor medii de limbă germană, sârbă, maghiară şi în apariţia celor de limbă engleză şi franceză. Toate acestea arată o fizionomie multi şi intercuturală, în care familiile mixte au avut un rol de avangardă.
Întregul Banat, toţi timişorenii, dar din ce în ce mai mulţi cetăţeni români din alte provincii istorice ale patriei, sunt ataşaţi sau au rămas ataşaţi de spiritul
Timişoarei, văzând în acesta vigoarea unui oraş central-european şi nicidecum unul balcanic aşa cum unii reprezentanţi „elitişti”, cu idei centraliste, încearcă să impună peste voinţa românilor-bănăţeni ancoraţi tot mai mult în Europa zilelor noastre. Încercările de uniformizare identitară a urbei au întâmpinat rezistenţă de-a lungul anilor. Se poate vedea aici o notă de originalitate ce particularizează oraşele şi provinciile transfrontaliere şi cosmopolite.
Oraşul Timişoara, modul de viaţă practicat de locuitorii români-bănăţeni de-a lungul istoriei lor pe aceste meleaguri, ar putea să reprezinte şi un punct de inspiraţie pentru oamenii politici, aceştia putând să promoveze în politica românească o structură de gândire alternativă, una prin care, mulţumită recunoaşterii diversităţilor, să fie adusă eliberarea cetăţeanului de mitul unicităţii sau specificităţii.
3 August este o zi măreaţă şi foarte însemnată pentru oraşul nostru, pentru istoria României, este o zi în care firesc ar fi ca toată lumea să se bucure şi să se înveselească în amintirea faptelor glorioase săvârşite în acel an 1919, fapte rămase cu litere nepieritoare în paginile cărţii neamului.
Fii mărită, zi de 3 August, în istoria României! Tu ai revărsat asupra strămoşilor noştri zorii unui nou început de libertate, făcându-i stăpâni pe glia stropită cu lacrimi şi durere generaţii întregi.
LA MULŢI ANI, TIMIŞOARA!
Cornel SERACIN
